Miercuri, 23 noiembrie 2011, a fost decernat Premiul Cartea Anului scriitoarei Marta Petreu pentru romanul „Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului”, apărut la editura Polirom. Festivitatea de decernare a premiului acordat de revista România literară, cu sprijinul Fundaţiei Anonimul, s-a desfăşurat la Clubul Prometheus din Bucureşti. Premiul, în valoare brută de 10.000 RON, a fost decernat de către juriul format din Nicolae Manolescu, preşedinte, Gabriel Chifu, Gabriel Dimisianu, Luminiţa Corneanu, Cosmin Ciotloş, Ana Chiriţoiu şi Sorin Lavric.
Volumele nominalizate pentru acest premiu au fost:
“Opera poetică”, Fernando Pessoa, în traducerea lui Dinu Flămând (Editura Humanitas Fiction)
“Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului” de Marta Petreu (Editura Polirom)
“unelte de dormit” de Ioan Es. Pop (Editura Cartea Românească)
“Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial” de Eugen Simion (Editura Princeps Edit).
“Viaţa lui Kostas Venetis” de Octavian Soviany (Editura Cartea Românească),
“Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române” de Mihai Zamfir (Editura Cartea Românească).
„De mult nu au mai apărut acolo, pe câmpia transilvană, unde „a te cânta” înseamnă „a te plânge”, o mamă şi un tată de o asemenea vigoare epică, o naratoare de o sensibilitate pe măsura inteligenţei, statornic încredinţată de această „idee greu de argumentat raţional: gândurile bune şi cele rele ale oamenilor se totalizează undeva, formând un fel de psihosferă, ca un halou al lumii, cu urmări asupra noastră”. Pentru mine, deocamdată, cel mai bun roman al anului.” (Radu Cosaşu)
Marta Petreu este scriitor şi profesor. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme „Aduceţi verbele”. Alte volume de poeme: „Dimineaţa tinerelor doamne” (1983); „Loc psihic” (1991); „Poeme neruşinate” (1993); „Cartea mîniei” (1997); „Apocalipsa după Marta” (1999); „Falanga” (2001); „Scara lui Iacob” (2006). O culegere lirică, „Poèmes sans vergogne”, i-a apărut în 2005 în Franţa, la Editura „Temps qu’il Fait”.
Este autoarea mai multor volume de eseuri şi studii despre filosofia şi cultura românească: „Teze neterminate” (1991); „Jocurile manierismului logic” (1995); „Un trecut deocheat” sau „Schimbarea la faţă a României” (1999; ediţia a II-a, 2004; carte apărută în SUA în 2005); „Ionescu în ţara tatălui” (2001; ediţia a II-a, 2002; carte apărută în Serbia în 2011); „Filosofia lui Caragiale” (2003); „Filosofii paralele” (2005); „Despre bolile filosofilor. Cioran” (2008; ediţia a II-a, 2010; volum apărut întâi în Serbia). A publicat, sub titlul „Conversaţii cu…” (2004 si 2006), două volume de interviuri cu personalităţi ale vieţii intelectuale româneşti.
Câştigătorii ediţiilor anterioare ale Premiului CARTEA ANULUI:
Premiul Cartea Anului 2002: Gabriel Liiceanu – “Uşa interzisă”, Editura Humanitas.
Premiul Cartea Anului 2003: Monica Lovinescu – “Jurnal III”, Editura Humanitas.
Premiul Cartea Anului 2004: Colectivul de traducători, coordonat de Cristian Bădiliţa, pentru traducerea primelor 2 volume din biblia “Septuaginta”, Editura Polirom.
Premiul Cartea Anului 2005: Florina Ilis – “Cruciada copiilor”, Editura Cartea Românească şi Andrei Cornea – “Cînd Socrate nu are dreptate”, Editura Humanitas.
Premiul Cartea Anului 2006: Florin Turcanu – “Mircea Eliade. Prizonierul istoriei”, Editura Humanitas.
Premiul Cartea Anului 2007: Mircea Cărtărescu – “Orbitor” (vol.III), Editura Humanitas, Bucureşti.
Premiul Cartea Anului 2008: Eugen Negrici – “Iluziile literaturii române”, Editura Cartea Românească.
Premiul Cartea Anului 2009: Varujan Vosganian, “Cartea şoaptelor”, Editura Polirom.
Premiul Cartea Anului 2010: Ion Vianu, “Amor intellectualis”, Editura Polirom.
Fotografii: Florin Chiriac
