Începând de vineri, 11 noiembrie 2011, volumul „A Lexicon of Romanian in Finnegans Wake” de C. George Săndulescu poate fi consultat şi descărcat la adresa de internet: http://editura.mttlc.ro/sandulescu.lexicon-of-romanian-in-FW.html Este o ediţie publicată de Contemporary Literature Press, sub auspiciile Universităţii din Bucureşti, în colaborare cu Britis Council şi Institutul Cultural Român.
Două perechi de cuvinte – „Irish Ruman” şi „Limba romena” – amândouă în acelaşi paragraf din „Finnegans Wake”, sunt cele mai potrivite să anunţe de unde a pornit ideea acestui Lexicon de cuvinte româneşti. „Finnegans Wake” este o carte enigmatică. Roman sigur nu prea este. Pe de altă parte, este o poveste fascinantă despre patruzeci de graiuri care au fost cândva unul singur. Ne provoacă să regândim trecutul şi viitorul. Atunci când Joyce scrie că istoria este un coşmar din care vrea să se trezească, el nu se plânge câtuşi de puţin de povara timpului, ci face apologia lecturii ca iscodire. A citi „Finnegans Wake” chiar este iscodire – este cercetare lingvistică.
În ce priveşte legătura lui Joyce cu limba română, cum şi de ce a ajuns irlandezul la ea, cele trei introduceri ale lui George Sandulescu la „Lexicon of Rumanian in Finnegans Wake” explică următoarele: româna este importantă printre limbile romanice; graiurile pământului au fost pasiunea de căpătâi a scriitorului Joyce; apropierea lui de Brancusi la Paris este fără îndoială cheia unei direcţii de cercetare a operei lui Joyce care, lucru inexplicabil, nici nu a fost observată până la apariția acestui Lexicon.
Autorul acestei cărţi are el însuşi cunoştinţe de română, suedeză, franceză, italiană, engleză, germană, daneză, norvegiană, corsicană, arabă, japoneză, irlandeză, monegască şi malteză… Ideea lui centrală este că „româna este la fel de importantă ca şi irlandeza pentru Joyce”, din motive enigmatice, pe care numai o căutare avizată şi profundă le poate afla.
