Luni, 14 noiembrie 2011, ora 18.00, la Ceainăria Cărtureşti (Str. Arthur Verona, nr. 13-15, parter, Bucureşti), va avea loc o dezbatere despre volumul „Nimfa nestatornică” de Guillermo Cabrera Infante, apărut în traducerea Lilianei Pleşa Iacob, la Editura Curtea Veche. Evenimentul este organizat de Curtea Veche Publishing şi Institutul Cervantes. Dezbaterea va fi moderată de Iulia Popovici şi îi va avea ca invitaţi pe Ştefania Nalbant, Liliana Pleşa Iacob, Simona Sora, Ema Stere. Acest eveniment face parte din seria „Lunii de carte de limbă spaniolă” iniţiate de Institutul Cervantes.
“Nimfa nestatornică” arată clar toate aspectele stilului veşnic surprinzătorului Cabrera Infante: jocuri de cuvinte care îl fascinau atât de mult pe neobositul explorator al limbii, referinţe cinematografice şi literare, gust pentru expresii populare şi acel simţ personal şi rafinat al umorului ce inundă fiecare dintre paginile cărţii.
Volumul este publicat după moartea scriitorului din 2005, descoperit fiind de soţia sa, Miriam Cabrera Infante. Pe fundalul Havanei exotice se desfăşoară o poveste de dragoste controversată între narator, un jurnalist și scriitor cu înalte pretenții intelectuale şi o puștoaică de șaisprezece ani, blondă, naivă și extrem de atragătoare. El este însurat, dar nefericit, ea este orfană și nefericită. El caută pasiune, erotism, ea caută ocrotire și stabilitate. El are aspirații intelectuale înalte, ea caută viața simplă.
Guillermo Cabrera Infante s-a născut la Gibara, în provincia Oriente din Cuba în 1929 şi s-a stabilit în Londra, fără a uita însă de ţara natală, fundal întâlnit în multe dintre cărţile sale. Deşi mai discretă decât a altor membri faimoşi ai Boomului hispanoamerican, de care a încercat să se detaşeze în repetate rânduri, cariera lui Cabrera Infante nu a fost lipsită de apreciere din partea lumii literare, acesta primind în 1964 Premiul Biblioteca Breve, iar în 1997, Premiul Miguel de Cervantes pentru întreaga activitate. Şi această activitate se constituie din: proză ficţională scurtă (Así en la paz como en la guerra, 1960; Delito por bailar el chachachá, 1995), proză ficţională amplă, pe care editorii şi criticii adesea au numit-o, în ciuda dezaprobării autorului, „roman” (Trei tigri trişti, Curtea Veche Publishing 2010), proză memorialistică (La Habana para un Infante difunto, 1979, şi Cuerpos divinos, 2010, ambele în curs de apariţie la Curtea Veche Publishing), eseuri (Mea Cuba, 1991 ş.a.), scenarii de film (The Lost City ş.a.).
