La sfârşitul lunii august 2011, s-a desfăşurat festivalul Sofia: Poetics, care a adunat scriitori din medii şi ţări diverse, de pe mai multe continente. Este, totodată, singurul festival de poezie din Bulgaria cu participare internaţională. Andra Rotaru a dialogat cu Ivan Hristov, poet şi unul dintre organizatorii acestui festival, iar traducerea din bulgară a fost asigurată de Lora Nenkovska.
Ediţia din acest an a Festivalului Internaţional Sofia: Poetics a adunat din nou sute de tineri dornici să asiste la lecturi, performance-uri, muzică ş.a.m.d. Este singurul festival de poezie din Bulgaria cu participare internaţională. Începând de anul trecut ai participat şi în calitate de organizator. Cum au decurs lucrurile şi cum crezi că vor continua?
Festivalul Sofia: Poetics devine tot mai percutant şi mai extins. Avantajul lui constă nu numai în faptul că este singurul festival de poezie din Bulgaria şi singurul festival internaţional, ci în faptul că este un festival urban destinat publicului tânăr şi rafinat-intelectual din spaţiul urban.
Una dintre finalităţile Sofia: Poetics este descoperirea celui mai bun poet bulgar, care primeşte şi un onorariu consistent, votul aparţinând publicului. Cine a câştigat în ultimii ani şi cum i-a ajutat în cariera literară acest premiu?
Premiul este spontan, democratic şi un pic excentric, în sensul bun al cuvântului. De obicei se câştigă de către un autor tânăr. Aceasta este imaginea festivalului. Premiul nu se dă de către un juriu, decide în exclusivitate publicul. De-a lungul timpului au câştigat poeţii tineri: Ida Daniel, Toma Markov, Yasen Vasilev. Anul acesta premiul a fost adjudecat de către Stefan Ivanov. Toţi aceşti poeţi sunt voci distincte în poezia contemporană din Bulgaria.
Unul dintre elementele de forţă ale festivalului este lectura în aer liber, în Central Park. Anul acesta au asistat la eveniment peste 1000 de persoane, iar atmosfera a fost incendiară. Din acest punct de vedere, festivalul devine extrem de Occidental. Cât de greu este să creezi o astfel de audienţă, la un festival cultural?
Fără nicio îndoială Festivalul are un aspect “Occidental” sau mai degreabă “European”. El este un eveniment contemporan care reflectă tendinţele vieţii contemporane. Scopul nostru este ca Festivalul să capete în timp o anvergură şi mai mare şi să se transforme într-un festival liber şi artistic care să se desfăşoare tot anul, ceva în genul Festivalului The Fringe din Edinburg, cu influenţa respectivă în domeniul economic şi cultural. Să se creeze o nişă şi un public este foarte greu, în general, dar noi credem că vom reuşi datorită unor factori ce ţin de vârsta biologică şi de încrederea pe care o avem în propriile noastre puteri.
Cum s-a realizat selecţia participanţilor invitaţi din afară?
Acum trei ani am început să călătoresc în mod intensiv şi să particip la diferite festivaluri de poezie şi, prin urmare, să mă întâlnesc şi să fac cunoştinţă cu mulţi poeţi din toată lumea. În 2009 am participat într-un proiect numit Word Express orgnanizat de către organizaţia britanică Literature Across Frointiers. Scopul proiectului este de a crea o reţea de contacte între scriitorii tineri din Europa de Sud-Est. Contacte care au fost pierdute în timpul tranziţiei spre democraţie. Cu „Literature Across Frontiers” lucrăm deja de doi ani. Ei ne-au ajutat să-i invităm pe poeţii tineri Mehmet Altun şi Gokçenur Çelebioğlu (Turcia); Andra Rotaru şi Claudiu Komartin (România). Invitaţii festivalului au mai fost şi Edward Smallfield (SUA), Valerie Coulton (SUA), Phoebe Giannisi (Grecia), Peter Waugh (Mare Britania).
Care sunt diferenţele şi tendinţele poetice pe care le-ai observat în poezia unor autori veniţi de pe continente diferite? Ce te-a surprins la această ediţie?
Am observat că în ultimii ani poeţii reuşesc tot mai mult să creeze un limbaj poetic comun şi uşor de înţeles. În acest limbaj poetic diferenţele culturale dispar şi ceea ce devine mai important este cum sunt aduse la suprafaţă problemele comune ale umanităţii. Importanţa unor evenimente precum Festivalul Sofia: Poetics constă în faptul că ajută la elaborarea acestui limbaj comun. Chiar am fost surprins cât de repede a devenit Sofia un loc în care se petrec nişte transformări majore.
Eşti, la rândul tău, un poet foarte apreciat. Cum îmbini latura organizatorică, profesia şi poezia?
Cred că cele trei preocupări ale mele sunt într-o simbioză perfectă. Ca organizator al Festivalului de poezie mă inspir din atmosfera de improvizaţie şi libertate, iar ca om de ştiinţă mă folosesc de perseverenţa şi punctualitatea care sunt necesare în domeniul acesta.
Deşi unele ţări sunt una la graniţa alteia, nu există atât de multe traduceri şi programe prin care literatura contemporană să devină mai cunoscută. Care ar fi soluţiile?
Soluţiile din punctul meu de vedere vor veni după multă muncă, perseverenţă şi evenimente reuşite. Şi trag această concluzie ca organizator al Festivalului de poezie. Cu timpul devine tot mai uşor să găsim fonduri, fiindcă oamenii văd că banii sunt folosiţi aşa cum trebuie, iar eforturile dau roade bune.
Cum crezi că va continua acest festival?
Mi-aş dori într-o bună zi ca acest festival să se transforme dintr-un festival alternativ, într-un model care să fie atacat de către viitorii tineri, aşa cum este atacat azi de către oamenii conservatori.
