În perioada 22 septembrie-23 octombrie 2011, la Foto Anexa (Calea Moşilor 62-68, Bucureşti), va avea loc expoziţia “Berliner Zimmer”. Evenimentul este organizat de MNAC şi Goethe Institut Bucureşti. Expun artiştii: Silva Agostini (Albania), Haris Epaminonda (Cipru), Šejla Kamerić, (Bosnia-Hertegovina), Kristina Leko (Croatia), Dan Mihălţianu (România), Tanja Ostojić (Serbia), Yorgos Sapountzis (Grecia), Evanthia Tsantila (Grecia), NasanTur (Turcia), Mariana Vassileva (Bulgaria) Curator: Birgit Hoffmeister/ Co-curator: Oana Tănase. Vernisajul are loc joi, 22 septembrie 2011, ora 18:00. Vor participa curatorul expoziţiei, Birgit Hoffmeister şi artiştii Evanthia Tsantila şi Dan Mihălţianu.
Expoziţia “Berliner Zimmer” prezintă lucrările a zece artişti din nouă ţări din Europa de Sud-Est, care trăiesc şi creează la Berlin.
Lucrările selectate reflectă dialogul artiştilor cu vechea şi cu noua lor ţară, precum şi tensiunea creată între prezent şi trecut. Berlinul este cel care oferă artiştilor spaţiu de exprimare, însă pentru cei mai mulţi dintre ei este doar o promisiune pe termen scurt.
Din punct de vedere semantic, termenul „Berliner Zimmer” se referă la perioada îndepărtată a industrializării avansate, care a fost urmată de schimbări substanţiale ale nevoilor de locuire şi ale rolurilor locuirii. “Berliner Zimmer” (camera berlineză) reprezintă un manierism al tipologiei blocurilor din Berlinul sfârşitului de secol 19 şi al începutului de secol 20.
Iniţial era vorba de o cameră de aşteptare sau destinată primirii oaspeţilor. Mai târziu s-a transformat într-un spaţiu de trecere, o cameră care făcea conexiunea între spaţiile principale şi secundare ale apartamentului. Este vorba despre o cameră mare cu o geamuri pe colţ orientate spre curtea interioară (atrium), un spaţiu ce are la bază un concept tipologic al funcţionalităţii şi care include multe elemente stilistice şi emoţionale.
Ca urmare, prezenta expoziţie tratează noţiunea de Berliner Zimmer într-o dimensiune metaforică, în conjuncţie şi în relaţie cu Berlinul, acest mare oraş al culturii. Prin exemplul marcant de politică culturală şi infrastructură, Berlinul a devenit oraşul patron al artei contemporane, oferind şi asigurând multor artişti tineri din alte ţări, posibilitatea de a crea şi a fi promovaţi. Astfel, oraşul devine un loc de recepţie, care funcţionează ca un nod de legătură cu ţările de provenienţă ale artiştilor.
Proiectul expoziţional aparţine Muzeului Macedonean de Artă Contemporană şi Goethe-Institut. A fost prezentat pentru prima dată la Salonic în luna mai a acestui an.
