spot_img

Eugen Suciu, Mircea Tiberian şi Ion Bogdan Ştefănescu, la ultima ediţie „Vară de jazz şi poezie la Mogoşoaia”

Duminică, 28 august 2011, ora 19:00, la Palatele Brâncoveneşti Mogoşoaia va avea loc ultima ediţie a stagiunii „Vară de jazz şi poezie la Mogoşoaia”, care a debutat  în 3 iulie 2011, şi care a adus în faţa publicului nume importante ale poeziei autohtone şi ale jazzului. Invitaţii care vor încheia stagiunea sunt: poetul Eugen Suciu, muzicianul Mircea Tiberian şi flautistul Ion Bogdan Ştefănescu. Moderator: Dan Mircea Cipariu. AgenţiadeCarte.ro şi Radio România Cultural sunt partenerii media ai acestui eveniment.



Eugen Suciu s-a născut la Arad, la 22 august 1952. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura Albatros. A debutat cu volumul “Bucuria anonimatului” în 1979, pentru care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. În 1991 îi apare volumul “Cinema Union”, la Universitatea de Artă din Bucureşti.Volumul “Bucuria anonimatului” a fost reeditat în 2011, la Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea Tiberian).

Mircea Tiberian este unul dintre cei mai titraţi pianişti şi compozitori român de jazz. Născut la Cluj, la 4 mai 1955, şi-a petrecut copilaria şi adolescenţa la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucureşti, unde trăieşte şi în prezent. În1980, a absolvit Conservatorul din Bucureşti.

A debutat în 1974 la Festivalul Internaţional de la Sibiu, iar între anii 1979-1981, a fost membru al Teatrului Muzical “Ion Vasilescu” din Bucureşti. Apoi, până în 1984, a lucrat în studiouri de înregistrări ca pianist şi aranjator. Din 1984 până în 1986, este co-leader al cvartetului “Mircea Tiberian – Liviu Butoi”, între ’86 şi ’89, al grupului “Opus 4”, iar din ’89 până în ’90 este conducător al trio-ului “Labirint”, şi între 1991-1992, al “Romanian All Stars”. În perioada 1990-1993, este membru al “Romanian Big Band”, iar în anul 1998, co-fondator al Orchestrei “Interzone Jazz”. A participat la diverse proiecte multi-media: “Incursiuni” (1996), “Liniada” (1999), “Agnus Dei” (2000), şi a condus mai multe grupuri de jazz sub propriul său nume.

A avut turnee în Statele Unite, Franța, Germania, Austria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Grecia, fosta URSS, Siria şi România. A cântat alături de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann, Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă, Anca Parghel.

Experienţa artistului nu s-a limitat doar la nivelul muzical, ci s-a extins şi spre cel academic, fiind lector la Universitatea de Muzică din Bucureşti, la secţia de jazz pe care, de altfel, a şi înfiinţat-o în 1990. Este fondatorul şi coordonatorul Departamentului de Jazz din Bucureşti (începând cu 1990 şi până în prezent) şi din Cluj (începând cu 1996 şi până în prezent). Mircea Tiberian mai este şi autorul “Curriculumului de Jazz” pentru liceele de muzică din România. Totodată, este şi producătorul casetei audio intitulată “Talking About Jazz Fundamentals” (1996). A ţinut conferinţe şi lucrări teoretice despre istoria şi elementele jazz-ului la Students’ Union Hall, la Muzeului Ţăranului Român sau la Universitatea de Muzică din Cluj.

Printre premiile obţinute de Mircea Tiberian se numără: Muzicianul Român al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistică (Asociaţia de jazz Napocensis, 2001)

Discografia sa cuprinde : “Magic Bird”, “Never Ending Story”, “Working Underground”, “Alone in Heaven”, “Hotel of Three Beginnings”, “Back To My Angel”, “Eleven”, “Viaţa lumii” şi “Trei lumini”. Acestora li se mai adaugă patru discuri împreună cu grupul “Interzone”, al cărui co-leader este Mircea Tiberian, alături de Maurice de Martin. În prezent Mircea Tiberian a mai scos „Cartea de muzică „(o carte cu caracter ironic dar şi didactic despre ceea ce înseamnă muzica şi non muzica) şi albumele “Ulysses”(în colaborare cu Chris Dahlgren şi John Betsch) şi “November”, realizarea grafică a copertelor aparținând Ioanei Ionescu Cildus.

Flautistul Ion Bogdan Ștefănescu s-a născut în anul 1969 la Câmpina, începându-şi formarea muzicală la Liceul de Muzică George Enescu din Bucureşti.  Alături de profesorul Virgil Frâncu a studiat flautul la Universitatea de Muzică din Bucureşti, urmând apoi şi studii post-universitare cu profesorul şi flautistul englez Alexander Murray la Universitatea Urban-Champaign (Illinois, SUA). În anul 2002, a obţinut titlul de doctor în muzică cu lucrarea „Influenţa tehnicilor şi timbralităţilor arhaice în creaţia secolului  XX dedicată flautului”, lucrare ce a fost publicată de către editura Libra în anul 2004 având un alt titlu – „Joc de oglinzi”. De asemenea, Ion Bogdan Ştefănescu a mai publicat în anul 2005 şi lucrarea „Istoria flautului”.

În 1990, a participat la un curs de orchestră al flautistului Pierre Yves Artaud, la orchestra simfonică din Londra,  a fost participant în cadrul Internationalen Ferienkurse fur Neue Musik(Darmstadt), la cursuri de vară ale Centrului de Formare Muzicală de la Nisse (Franţa), unde a studiat cu Alain Marion.

A mai participat la cursurile de măiestrie ale flautistului Wolfgang Schultz, la Seminarul Internaţional de Flaut  al celebrului James Galway în Elveţia, şi apoi în 2002, în Italia invitat fiind tot de James Galway, a obţinut şi premiul pentru cea mai bună interpretare în cadrul cursurilor.

A efectuat numeroase turnee de concerte atât în ţară cât şi în străinătate, a participat în cadrul Zilelor Culturii Române (Franţa), iar în 1994  a susţinut un recital de muzică românească în Kansas City (SUA), la convenţia Flautiştilor Americani, ş.a.

A colaborat cu iluştri dirijori precum Horia Andreescu, Emanuel Elenescu, Cristian Neagu, Cristian Mandeal, Paul Popescu, Gheorghe Costin, Petru Oschanitzky, Camil Marinescu,  Radu Popa precum şi cu de reputaţi muzicieni ca Dan Grigore, Ion Ivan Roncea, Georgeta Stoleriu, Felica Filip, Pompeiu Hărăşteanu, ş.a.

Ion Bogdan Ştefănescu a obţinut numeroase premii şi distincţii: Lira de Aur – Suceava, Cântarea României, Concursul de Interpretare Muzicală (Târgu-Mureş), Premiul Conservatorului „Gh. Dima“ (Cluj-Napoca), la concursul „G. B. Viotti“, (Vercelli, Italia) la secţia Muzică de Cameră – obţinând Diploma de Onoare (1984), Premiul I la concursul „Concertino“, (Praga-1986), Premiul „Cella Delavrancea“ pentru merite deosebite în cultură (1993). A fost selectat ân anul 1998  să participe la concursul internaţional de flaut organizat la Kobe, Japonia.

A realizat numeroase CD-uri şi DVD-uri precum şi numeroase piese pentru Societatea Română de Radiodifuziune, iar pentru TVR Cultural a înregistrat cinci clipuri cu muzică contemporană. De asemenea participă la numeroase festivaluri, atât în ţară cât şi în străinătate, şi este invitat permanent în diverse emisiune de radio şi televiziune.

Ion Bogdan Ştefănescu este prim flautist al Filarmonicii George Enescu din Bucureşti şi membru al unor binecunoscute ansambluri de muzică contemporană: Contraste, Profil(membru fondator), Pro Contemporania (membru fondator), iar în anul 2006 a înfiinţat ansamblul Concertino. A fost în perioada 1993-1996 asistent al catedrei de Flaut a Facultăţii de Interpretare Muzicală din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

Organizatori: Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti şi Consiliul General al Muncipiului Bucureşti

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508