Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) a reuşit să strângă, în ultimii ani, mai mulţi bani pentru proiectele culturale şi editoriale şi a oferit prin contract, pentru prima dată în acest an!, un avans de 50% pentru proiectele câştigătoare. Aceste evidente plusuri ale AFCN (sub conducerea lui Cristian Vasile Petcu) sunt puse în umbră de problema din totdeauna a acestui organism: evaluatorii şi grilele de evaluare. S-a ajuns la o neîncredere şi mai mare în AFCN şi pentru că, aşa cum e firesc în orice competiţie, nu se ştie cine a arbitrat proiectele editoriale din sesiunea 2011.
Mai multe semne de întrebare ridică neafişarea pe pagina web www.afcn.ro a comisiilor de evaluare pentru proiectele editoriale, cu atât mai mult cu cât au fost date publicităţii comisiile care au judecat proiectele culturale. Pot înţelege că într-o competiţie arbitrii pot greşi, fie din rea voinţă, fie din lipsă de valoare şi valorizare, dar nu pot înţelege ca judecătorii unor proiecte să stea deasupra tuturor în chip de Duh Sfânt. Numele evaluatorilor trebuie publicate pe pagina web a AFCN pentru că e normal să vezi cine te-a evaluat şi, mai ales, pentru a pune, cum se spune în fotbal, presiune pe arbitrii ca să fie corecţi. E important să aflăm ce organizaţii i-au propus pe evaluatori şi să cercetăm apoi dacă acele organizaţii au fost tratate într-un mod preferenţial la finanţare.
Experienţa sesiunii AFCN pentru proiecte editoriale, din iunie 2011, nu mă convinge deloc că au fost aleşi de către Consiliul de Administraţie al AFCN evaluatorii cei mai competenţi şi credibili. A fost încălcat, cu siguranţă, un principiu european al evaluării: nu poţi să fi evaluat decât de cei care au aceeaşi valoare cu tine! Deşi am câştigat un proiect, cu AgenţiadeCarte, sunt convins că cei care m-au evaluat nu au experienţa şi valoarea mea în jurnalism cultural pe noile media. Faptul că mi s-a acordat aceeaşi notă (67,67) şi după contestaţie, mi se pare doar un alt aranjament suspect al arbitrilor.
AFCN trebuie să-şi dovedească buna credinţă stabilind un calendar de întâlniri cu Coaliţia Sectorului Independent şi cu alte organizaţii non-guvernamentale, în urma cărora să fie simplificate şi armonizate cu practicile europene în materie, procedurile de selecţie, finanţare şi decontare. De această simplificare pe care trebuie să o facă, în cele din urmă, Guvernul, Ministerul Finanţelor şi Curtea de Conturi este interesat şi dl. Horia Roman-Patapievici, care a oferit generosul spaţiu al Institutului Cultural Român din Bucureşti pentru o întâlnire cu toţi actorii sectorului cultural din România.
Dan Mircea CIPARIU
Buna seara,
De acord cu transparenta ceruta pentru numele evaluatorilor, mai putin de acord cu explicatia plusurilor „de gestiune” atribuite eronat unei persoane: avansurile pentru un contract de finantare se ofera conform legii din anul 2009; daca nu s-au acordat si in 2009, si in 2010, atunci nu s-a respectat Ordonanta 51 din 1998, modificata in 2008.
Tot astfel, pana cand nu este solicitata AFCN-ului o clarificare privind sursa din care provin fondurile pentru proiecte culturale – de la Ministerul Culturii sau din banii stransi de Administratie – este hazardat sa se afirme ca s-au strans mai multi bani sub inteleapta conducere a dlui Petcu (iata un subtil elogiu pentru un conducator care nu lucrase anterior directoratului de la AFCN macar o zi in domeniul culturii; acum, dupa 2 ani de directorat fara studii de specialitate in management si fara experienta ceruta de lege, poate trece in CV un post obtinut fara concurs, in mod ilegal).
Pentru fondurile generoase acordate proiectelor editoriale, multumirile urmeaza a fi direct adresate ministrului culturii, de acolo au venit si vor veni, pana la schimbarea legii, via AFCN, banii pentru contractele de finantare.
Precizari pentru adevarul istoric, fara niciun fel de importanta in societatea noastra.