Mircea Ivănescu (n. 26 martie 1931), unul dintre cei mai importanţi poeti români şi un pionier al postmodernismului în Europa Centrală şi de Est, a murit joi, 21 iulie 2011. Mircea Ivănescu a contribuit esenţial la recuperarea narativităţii în poezia autohtonă din a doua jumătate a anilor ’60 şi din anii ’70. Multiplu premiat pentru poezia şi traducerile sale, Mircea Ivănescu a fost propus în 1999 pentru Nobelul pentru literatură de către Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România, la solicitarea Comitetului Nobel al Academiei Suedeze. Miercuri, 20 iulie 2011, Mircea Ivănescu a fost nominalizat la Marile Premii Prometheus pentru Opera Omnia, la secţiunea literatură. Slujba de înmormântare a regretatului poet va avea loc sâmbătă, 23 iulie 2011, ora 12, la locuinţa sa din str. Vasile Aaron nr. 3, apoi, în jur de ora 13, la Cimitirul Central din Sibiu, va fi aşezat la locul de veci de lângă soţia sa, doamna Stela Ivănescu.
Uniunea Scriitorilor din România anunţă cu profundă tristeţe încetarea din viaţă a ilustrului poet şi traducător Mircea Ivănescu. Personalitate de mare valoare a literaturii române contemporane, Mircea Ivănescu s-a născut la 26 martie 1931. A absolvit Facultatea de filologie, secţia franceză, a Universităţii Bucureşti în anul 1954. A lucrat ca redactor la „Agerpres”, la revista „Lumea”, la Editura pentru Literatură Universală şi la revista „Transilvania”.
Traducător prodigios, Mircea Ivănescu a alternat traducerea unor opere majore din literatura universală în limba română (ale unor autori precum Joyce, Kafka, Musil, Fitzgerald, Rilke, Faulkner etc.) cu publicarea propriilor volume de poezie care au însemnat pentru literatura noastră o avanpremieră a postmodernismului liric românesc. Traducerile sale din poezia americană au reprezentat un important aport la cunoaşterea acesteia şi la influenţa exercitată de ea asupra poeţilor Generaţiei `80. Poezia lui Mircea Ivănescu a consacrat personaje lirice memorabile între care celebrul „Mopete”, după unii anagrama cuvintelor „poet” sau „poem”, iar după alţii o autohtonizare a cuvântului englez „muppet”.
Viaţa şi opera lui Mircea Ivănescu reprezintă un model pentru autorul dedicat integral literaturii, vieţuind în afara jocurilor conjuncturale ale breslei. Opera sa vastă cuprinde numeroase volume de poezie precum „Versuri” (EPL, 1968), „Poeme” (Eminescu, 1970), „Poesii” (Cartea Românească, 1970), „Alte versuri” (Eminescu, 1972), „Poem” (Cartea Românească, 1973), „Alte poeme” (Albatros, 1973), „Amintiri” (Cartea Românească, 1973), „Alte poesii” (Dacia, 1976), „Poesii nouă” (Dacia, 1982), „Poeme nouă” (Cartea Românească, 1983), „Alte poeme nouă” (Cartea Românească 1986), „Poeme vechi, nouă” (Cartea Românească, 1989), „Versuri” (Eminescu, 1996). Originalitatea profundă a operei lui Mircea Ivănescu a avut consecinţe esenţiale asupra evoluţiei liricii româneşti din a ultimele decenii ale secolului XX.
Prin dispariţia lui Mircea Ivănescu, literatura română suferă o grea, ireparabilă pierdere.
Dumnezeu sa-l odihneasca!