Miercuri, 27 iulie 2011, de la ora 11.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (Bd. Dacia nr. 12. Bucureşti) va avea loc evenimentul “Comemorare Alexandru Pelimon – 130 de ani de la naştere».
Sunt invitaţi Corneliu Lupeş, George Neagoe şi Traian Pelimon. Amfitrion este Lucian Chişu
Alexandru Pelimon (1822 – 27 iulie 1881, Novaci, judeţul Gorj) a fost un poet, prozator, dramaturg şi traducător. Fiu al lui Antoniu Pândele, slujbaş, apoi comerciant în Bucureşti, Pelimon nu avea prea multă învăţătură şi a ocupat funcţii modeste la Comisia Documentelor Mănăstireşti, la Consistoriul Eparhiei Buzău (1864) ori la Arhivele Statului din Bucureşti.
Cu o carieră administrativă lipsită de strălucire, mai mereu fără bani, s-a dedicat compensatoriu scrisului. De-a lungul anilor, începând cu Poezii fugitive (1846), publică o puzderie de opuri cuprinzând versuri lirice şi epice, impresii de călătorie, nuvele, romane, tragedii, melodrame, vodeviluri etc. E o literatură de fundal, ilustrând, şi dincolo de limita cronologică, tendinţe ale epocii paşoptiste. Autorul, care scria în 1845 la „Vestitorul românesc”, iar în 1848 la „Pruncul român”, şi-a exprimat, fără orgoliu, doar credinţa exaltată în puterea literaturii de a modela sentimente patriotice.
