spot_img

Drept la replică: Programele ICR nu ignoră poezia română contemporană!

Biroul de presă al ICR a trimis pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro un text lămuritor ce se constituie într-un drept la replică faţă de o declaraţie făcută de scriitorul Gellu Dorian pentru AgenţiadeCarte.ro.  Organizatorul celei de-a IV-a ediţii a Congresului Naţional de Poezie , ce va avea loc între 15-18 iunie 2011, la Botoşani şi Suceava, a declarat că pentru ICR, „poezia română nu face parte din cultura română!” . Redăm integral scrisoarea primită de la ICR.

„(…) Institutul Cultural Român, şi cu o astfel de menire, de promovare a valorilor culturale româneşti în străinătate, ar putea fi sensibilizat şi ar putea impulsiona pe trimişii lor în afară să facă mai mult decât nimic din acest punct de vedere“ (Gellu Dorian)

Orice observator de bună credință, cât de puțin familiarizat cu activitatea ICR, este în măsură să aprecieze cât temei există în sugestia că ICR nu ar face „nimic“ pentru „promovarea valorilor culturale românești în străinătate“. Înțelegem, însă, că supărarea domnului Gellu Dorian ar fi legată de o pretinsă absență din programele ICR a poeților: „ignoranţa a lăsat (…) amprenta de bază a  activităţii acestei instituţii reprezentative pentru promovarea culturii române în afara graniţelor ţării“ (G.D.). Această impresie îl face să presupună că, pentru ICR, „poezia română nu face parte din cultura română!” (G.D.).

Afirmația că ICR ar „ignora poezia“ denotă ignorarea, de către autor, a programelor ICR. Ne face plăcere să enumerăm doar câteva dintre numeroasele proiecte institutelor culturale româneşti din străinătate în care au fost implicați poeți români, consacrați sau tineri în curs de afirmare:

-Turneele de poezie și atelierele de traducere organizate de ICR Stockholm, la care, alături de tineri poeți din Suedia, au participat Adela Greceanu, Claudiu Komartin, Dan Sociu,  Elena Vlădăreanu, Dan Coman, Gabi Eftimie, Marius Ianuş, Rita Chirian, Domnica Drumea, Teodor Dună, Radu Vancu; tot la ICR Stockholm, lecturile susținute de Nina Cassian, Ana Blandiana, Daniel Bănulescu, Saviana Stănescu, Gabriela Melinescu, Elena Ștefoi, Ioan Es.Pop în cadrul Salonului de Poezie, alături de poeți din Suedia; participarea poeților Anca Mizumschi şi Bogdan O. Popescu la Festivalul Internaţional de Poezie de la Uppsala; tot aici, serile de lectură din poezia lui Nichita Stănescu; Ioan Es.Pop, declarat „poetul lunii“ la Radiofuziunea Suedeză ș.a.m.d. Totodată, în 2011 a fost lansată o antologie care cuprinde toate traducerile realizate din limba suedeză în limba română în cadrul atelierului de poezie organizat de ICR Stockholm între 2008 şi 2011, la sediul Uniunii Scriitorilor din Romania, cu participarea poeţilor Răzvan Ţupa, Dan Sociu, Linn Hansen, Kajsa Sundin, Pär Thörn și a actriței Maria Dinulescu. ICR Stockholm a demarat în noiembrie 2010 o colaborare cu Ambasada Suediei la Bucureşti, cu scopul organizării în România a unor întâlniri şi lecturi publice cu poeţii care au participat de-a lungul anilor la atelierul de poezie al institutului. Între timp, la acest proiect s-au asociat cu fonduri Swedish Arts Council, Clubul de lectură Institutul Blecher şi Editura Max Blecher. Proiectul a contribuit astfel la constituirea unui important fond de traduceri din poezia românească tânără. De asemenea, a contribuit la stabilirea unor legături şi schimburi de idei între poeţi români şi cei suedezi.

-manifestările dedicate poeziei, cu regularitate, de ICR Praga, dintre care amintim serile de poezie românească organizată în cadrul Festivalului Internaţional Zilele Poeziei, cu lecturi din creaţiile autorilor Ion Mureșan (2010), Florin Bican, Denisa Comănescu, Ioana Crăciunescu, Nichita Danilov, Gellu Dorian, Ioana Ieronim, Nicolae Prelipceanu, Nicolae Stoie, Varujan Vosganian (2009), Ruxandra Novac şi Daniel Bănulescu (2008) ; lecturile pragheze ale poeţilor Ioana Ieronim, Claudiu Komartin; campania de promovare a poeziei româneşti contemporane în mijloacele de transport în comun din Praga intitulată „Poezie pentru călători“

-participarea a 10 poeţi româniNina Cassian, Nora Iuga, T.S. Khasis, V. Leac, Dan Sociu, Saviana Stanescu, Eugen Suman, Răzvan Ţupa, Constantin Vică, Elena Vlădăreanu – la proiectul Poezie românească contemporană în traducere – The Missing Arm of Venus, iniţiat de ICR New York; lecturile susţinute la New York de Ioana Nicolaie, Mircea Cărtărescu, Saviana Stănescu

-lecturile susţinute în Franţa, cu susţinerea ICR Paris, de poeţii Răzvan Ţupa, Ana Maria Sandu și Claudiu Komartin, Dinu Flămând, Gabriel Chifu, Nicolae Prelipceanu, Ioan Es. Pop; rezidenţele acordate de ICR Paris scriitorilor Constantin Abăluţă, Emilian Galaicu-Păun, ş.a.

-participările poetelor Ana Blandiana, Denisa Comănescu şi Flavia Teoc şi a poeţilor Robert Şerban şi Florin Iaru la festivaluri de profil din Israel, cu sprijinul ICR Tel-Aviv.

-începând cu 2009, Bistrot de Venise găzduieşte în luna martie a fiecărui an întâlniri cu un poet român, selectat şi promovat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Astfel, în anul 2009 publicul veneţian iubitor de poezie s-a întâlnit cu Nina Cassian, în 2010 cu Mircea Dinescu, iar în 2011 cu Ileana Mălăncioiu. Cu această ocazie, au avut loc întâlniri la sediul IRCCU Veneţia între poeţi şi studenţii care studiază limba şi literatura română la Universitatea Ca’ Foscari din Veneţia şi studenţii lectoratelor de română din Padova şi Udine.

-participarea poetului român Lucian Vasilescu la cea de-a patra ediţie a Printemps des poètes Luxembourg, cu sprijinul Centrului Român de Informare de la Bruxelles

Această enumerare îşi propune să prezinte doar o mostră de evenimente dedicate poeziei la institutele culturale româneşti din străinătate. O simplă căutare cu termenul „poezie“ pe site-ul ICR oferă o imagine elocventă a preocupării constante pentru reprezentarea acestui gen literar în programele organizate.

O direcţie la fel de importantă în care poezia este prezentă consistent o constituie programele derulate de Centrul Naţional al Cărţii (CENNAC) din cadrul ICR. Astfel, prin programele de profil, a fost sprijinită până acum publicarea a 29 de titluri de poezie (25 de volume individuale şi două antologii), precum şi a două numere tematice dedicate poeziei din România (www.cennac.ro/statistici/). Printre poeții traduși se numără deopotrivă autori contemporani consacrați, precum Mircea Ivănescu (la University of Plymouth Press, Marea Britanie), Ioan Es. Pop (în engleză, spaniolă, franceză), Ana Blandiana (în spaniolă și rusă), Ion Mureșan (în germană), Grigore Vieru (în bulgară și italiană), autori tineri –  Robert Șerban (germană), Liliana Ursu (engleză), dar și nume intrate în canon: Mihai Eminescu (în slovacă), Nichita Stănescu (în suedeză) sau Marin Sorescu (în bulgară). Menționăm şi participarea, cu sprijinul CENNAC, a nouă scriitori români, printre care și poetele Doina Ioanid, Adela Greceanu şi Ana-Maria Sandu şi poetul Cosmin Perţa, la Festivalul Review of Small Literatures de la Zagreb, în 2010.

Amintim, de asemenea, publicarea la Editura ICR, în 2009, a antologiei Noua poezie basarabeană, coordonată de Dumitru Crudu, poate cel mai cuprinzător demers editorial dedicat poeziei actuale de peste Prut; organizarea de către Centrul Naţional al Cărţii a Festivalului Zilele literaturii române la Chişinău, cu participarea unor prozatori și poeți din România și din Republica Moldova; şi, nu în ultimul rând, parteneriatul între Uniunea Scriitorilor şi Institutul Cultural Român pentru organizarea Festivalului Zile şi Nopţi de Literatură de la Neptun.”

Biroul de Presă al ICR

Articole recomandate

2 COMENTARII

  1. mda… cam aceleaşi nume reprezentative ale literaturii române…. dl. birou de presă trebuie crezut, face şi el ce poate… pentru pretini şi fraţi… dom’ gellu, nici să nu aştepţi mai mult… words, words, words…

  2. dl. Gellu Dorian are dreptate, la fel si flowerin, nu putem iesi mereu in strainatate cu „babornite” comuniste ce se dau disidente, sau cu tineri òi nelinistiti, pe cat de celebri pe.atat de necunoscuti

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508