Miercuri, 11 mai 2011, la Muzeul Naţional de Istorie a României, a avut loc o conferinţă de presă prilejuită de preluarea oficială de către MNIR a pieselor arheologice de patrimoniu recuperate recent în Germania. La conferinţa de presă au participat domnul Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, domnul Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul MNIR, domnul Tiberiu Niţu, prim-adjunct al Procurorului General al României, domnul Augustin Lazăr, procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
În deschiderea conferinţei de presă, directorul MNIR, domnul Ernest Oberlander Târnoveanu, a calificat momentul repatrierii drept istoric, evidenţiind, pe de o parte, numărul mare şi importanţa pieselor care intră în patrimoniul MNIR şi, pe de altă parte, colaborarea extrem de complexă cu o multitudine de instituţii de pe parcursul procesului de recuperare a pieselor scoase din ţară.
În cuvântul său, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, domnul Kelemen Hunor, a făcut un scurt istoric al acţiunilor de recuperare în cazul “brăţărilor dacice”, aşa cum a fost numit de presă. Ministrul Culturii a punctat faptul că niciun efort nu este prea mare atunci când este vorba despre recuperarea unor obiecte de o asemenea valoare şi însemnătate. Practic, pentru ţara noastră, ele sunt nepreţuite, a subliniat Kelemen Hunor. Ministrul Culturii a ţinut, de asemenea, să elogieze munca echipelor complexe de poliţişti, procurori, jurişti, arheologi şi alţi specialişti, o muncă dificilă şi tenace, întinsă pe parcursul mai multor ani. Ministrul şi-a exprimat deplina încredere că această muncă va fi la fel de eficientă până la recuprearea tuturor obiectelor despre care se ştie că au fost sustrase prin braconaj arheologic, în anii 1995-2001.
Obiectele readuse în ţară marţi, 10 mai 2011 – a treisprezecea brăţară din aur dacică din zona Sarmizegetusei Regia, două umbo-uri de scut de paradă din fier şi 229 de monede de argint dacice de tip Koson şi stateri (monede de aur sau argint de la vechii greci şi macedoneni) de tip Lysimachos, emise la Tomis şi Callatis – constituie cea mai importantă repatriere de piese arheologice şi numismatice efectuată de către autorităţile române de când acestea au solicitat aplicarea prevederilor convenţiei internaţionale UNIDROIT (încheiată la Roma, în 1995).