La Editura Humanitas Fiction, în seria de autor “Herta Müller”, va apărea prima ediţie a volumului “Omul este un mare fazan pe lume” de Herta Müller, în traducerea Corinei Bernic. Aceasta este una dintre scrierile cele mai cunoscute în lume ale Hertei Müller, apărută la Berlin în 1986 şi tradusă în peste 20 de ţări. Totodată, în octombrie 2011, în seria de autor „Herta Müller“ urmează să apară volumul de eseuri “Mereu aceeaşi zăpadă şi mereu acelaşi neică”, în traducerea lui Alexandru Al. Şahighian. Acest volum va fi publicat în germană de Hanser Verlag în vara lui 2011.
“Omul este un mare fazan pe lume” de Herta Müller descrie o Românie a anilor ’80. Familia Windisch aşteaptă de ceva vreme să primească de la autorităţi documentele pentru emigrare. Tot mai mulţi consăteni reuşesc să plece – numai viaţa celor din familia Windisch pare să se fi oprit în loc. Până când fiica, Amalia, trebuie să cedeze avansurilor unui miliţian „dispus să-i ajute“.
„Această carte este o baladă a emigrării. Apropierea dintre oameni se fărâmiţează, prietenii devin duşmani suspicioşi. Nimic nu se poate obţine normal, ci numai pe căi întortocheate. Plonjând de la suprafaţa temporală în adâncuri mitice, ceea ce ni se relevă aici este, în stricteţea sa poetică, o contribuţie majoră la tema secolului: emigraţia.“ (Saarbrücker Zeitung)
Scriitoarea germană originară din România HERTA MÜLLER s-a născut la 17 august 1953 în satul Niţchidorf. După absolvirea studiilor de filologie germană şi română, lucrează pentru scurt timp ca traducătoare într-o fabrică din Timişoara, de unde este concediată din cauza refuzului de a colabora cu Securitatea. În 1982 debutează cu volumul de povestiri Niederungen (Ţinuturile joase), masiv cenzurat, a cărui versiune originală avea să apară în Germania în 1984. Ameninţarea din partea Securităţii continuă, obligând-o pe Herta Müller să emigreze în RFG în 1987. Publică romane: Der Mensch ist ein großer Fasan auf der Welt (Omul e un mare fazan pe lume, 1986), Reisende auf einem Bein (Călătorie într-un picior, 1989), Încă de pe atunci vulpea era vânătorul (Der Fuchs war damals schon der Jäger, 1992; Humanitas Fiction, 2009), Animalul inimii (Herztier, 1994), Leagănul respiraţiei (Atemschaukel, 2009; Humanitas Fiction, 2010), volume de eseuri, între care Hunger und Seide (Foame şi mătase, 1995), Der König verneigt sich und tötet (Regele se înclină şi ucide, 2003), volume de povestiri, precum şi volume de poezie din colaje. Este laureată a numeroase premii importante, printre care Premiul Kleist (1994), Premiul european pentru literatură Aristeion (1995), Premiul IMPAC Dublin (1998), Premiul pentru literatură al Fundaţiei Konrad Adenauer (2005). Academia Suedeză îi atribuie în 2009 Premiul Nobel pentru literatură.
