Duminică, 29 mai 2011, ora 17.00, la Scena Agora (Pavilion C5, Romexpo), în cadrul Bookfest 2011, va avea loc lansarea celor mai recente apariții editoriale din colecția “Știință, spiritualitate, societate”: “Eugene Ionesco: mistic sau necredincios?” de Marguerite JEAN-BLAIN, „Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă”, “Ermetismul canonic ” de Theodor CODREANU, “Vintilă Horia: transliteratură și realitate” de Pompiliu CRĂCIUNESCU, „Oracolele științei: oameni de știință celebri despre Dumnezeu și religie” de Karl GIBERSON şi Mariano ARTIGAS, volume apărute la Editura Curtea Veche. Evenimentul, moderat de Magda Stavinschi și organizat în cadrul Târgului de carte Bookfest, îi va avea ca invitați pe Eugen Simion, Theodor Codreanu, Mircea Rusu. Colecția “Știință, spiritualitate, societate” este coordonată de Basarab Nicolescu și Magda Stavinschi și reprezintă o continuare într-o formă mult mai cuprinzătoare a colecției „Știință și religie”.
“Eugène Ionesco: mistic sau necredincios?” de Marguerite Jean-Blain
„Dumnezeu nu-şi face apariţia decât atunci când nu te aştepţi sau când nu te mai aştepţi. Este Neaşteptatul, nesperatul, vreau să spun, El este Cel sau cei în care eşti tentat să nu mai speri, să nu mai crezi. Crezi în el, de fapt, când nici nu mai ştii că mai crezi. Poate că eu însumi sunt un necredincios plin de credinţă. Credinţa necredinţei, speranţa disperării. El este Cel pe care crezi că l-ai uitat şi pe care-l poţi întâlni la colţul străzii. Momentele de credinţă reală pot fi uitate precum se uită, la trezire, visele din timpul nopţii.“ (Albul şi Negrul, 1981)
MARGUERITE JEAN-BLAIN este autoarea unei teze dedoctorat în Litere şi Arte, susţinută la Universitateadin Aix-en-Provence în anul 2000 şi intitulată: Descenteaux Enfers et psychopompes chez Ionesco. Ea a publicat,la editura Champion, şi o ediţie critică şi comentată (2005) a operei Maximilian Kolbe, a compozitoruluiDominique Probst, după un libret de Eugène Ionesco.
“Ion Barbu şi spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic” de Theodor Codreanu
Marea contribuţie a lui Ion Barbu, în estetica secolului trecut, este ermetismul canonic, sintagmă prin care poetul a ţinut să se delimiteze de ermetismul filologic mallarméan. Metodologia cercetării noastre ţine de noul context al transdisciplinarităţii, iar fundamentul esthetic şi ideatic e un pas către ceea ce am numit, într-o carte recentă, transmodernism, în raport cu care Ion Barbu este un precursor, alături de contemporanul său Lucian Blaga, ambii întemeietori ai eonului dogmatic. Altminteri, unul dintre capitole, „Întocma–dogma“, arată profundele afinităţi dintre cei doi. Destinul a făcut să se nască şi să moară în acelaşi an. Ambii, în acelaşi timp, sunt ramuri viguroase ale eminescianismului abisal. Poate nu e lipsit de interes să evoc faptul că Basarab Nicolescu găsea în ternarul Eminescu – Blaga – Barbu axa fondatoare a spiritualităţii româneşti moderne.
„Vintilă Horia: transliteratură şi realitate” de Pompiliu Crăciunescu
Îndelunga şedere în Franţa a impregnat gândirea lui Pompiliu Crăciunescu de spiritul Şcolii Franceze, caracterizate prin rigoare, fineţe şi umanism. Rigoarea este cea a limbajului, unde fiecare cuvânt are locul şi funcţia sa. Fineţea este cea a gândirii: nuanţa este privilegiată într-o gândire care încearcă să-şi găsească rostul prin cuvinte deseori neputincioase a exprima Realitatea în întregimea sa. În sfârşit, umanismul este de ordin spiritual: totul este centrat pe fiinţa umană, dar o transcende. Rigoarea, fineţea şi umanismul scrisului lui Pompiliu Crăciunescu, sprijinite pe o profundă cunoaştere a metodologiei transdisciplinare, permit revelarea unui Vintilă Horia necunoscut până acum: apofatismul artei reuneşte apofatismul mistic şi apofatismul ştiinţific, într-un univers constituind o punte între ştiinţă şi gnoză, graţie ternarului iubire-cunoaştere-revelaţie. Vintilă Horia ne apare astfel ca un mare profet al resurecţiei sacrului. (Basarab Nicolescu)
POMPILIU CRĂCIUNESCU (n. 1963) este autorul cărţilor Eminescu — Paradisul infernal şi transcosmologia (2000) şi Strategiile fractale (2003); a publicat studii în reviste şi volume colective din ţară şi străinătate. Este membru al CIRET (Centre International de Recherches et Études Transdisciplinaires) din Paris, al Uniunii Scriitorilor din România şi conferenţiar la Universitatea de Vest din Timişoara.
„Oracolele ştiinţei. Oameni de ştiinţă celebri despre Dumnezeu şi religie” de Karl Giberson şi Mariano Artigas
Şase mari iluminişti din domeniul ştiinţific, numărându-se printre cei mai distinşi şi mai bine cunoscuţi oameni de ştiinţă ai vremurilor noastre, antagonişti ai credinţei religioase, sunt supuşi unei cercetări atente. Ideile lor sunt prezentate în mod precis şi intuitiv, dar şi onest. Criticile sunt, în general, moderate, dar bine ţintite. Vă veţi lăsa convinşi? Continuaţi să citiţi. Vă veţi bucura că aţi citit până la capăt. Veţi afla multe lucruri şi veţi fi pregătiţi să luaţi propria dumneavoastră decizie. (Francisco J. Ayala, profesor la Universitatea statului California din Irvine)
KARL GIBERSON este profesor de fizică la Eastern Nazarene College din Quincy, Massachusetts. Timp de mulţi ani a lucrat ca editor-şef la revistele de specialitate Science and Theology News şi Science and Spirit. A publicat numeroase lucrări despre ştiinţă şi religie, iar Oracolele ştiinţei este cea de-a treia carte a sa pe această temă.
MARIANO ARTIGAS este profesor de filosofie la Universitatea din Navarra (Pamplona, Spania). A obţinut doctorate în fizică şi filosofie şi profesează în acelaşi timp ca preot romano-catolic. Oracolele ştiinţei este cea de-a paisprezecea carte a sa despre relaţia ştiinţei cu filosofia şi religia.
