Institutul Cultural Român de la Stockholm în colaborare cu Centrul de Artă Färgfabriken prezintă prima expoziţie personală a artistului Daniel Knorr în Suedia, intitulată “Limits of Jurisdiction”. Proiectul se desfăşoară la Stockholm şi are trei părţi: Artist Books (prezentată la ICR Stockholm), Natural Cultural (prezentată la Färgfabriken) şi 1m3 Freedom (prezentată la Sergels Torg). Expoziţia e deschisă în perioada 7 mai-14 august 2011.
Artist Books prezintă „cărţile de artist” realizate de Daniel Knorr în România, China, Irlanda, Elveţia, Noua Zeelandă, Suedia şi Armenia.Cărţile conţin diferite obiecte fără valoare şi fără proprietar găsite în spaţiile publice din ţările respective şi presate între paginile cărţii, precum şi un DVD ce documentează procesul de producţie. Fiecare ediţie are 200 exemplare şi fiecare exemplar are un conţinut unic. Proiectul urmează să fie realizat şi în alte ţări, intenţia artistului fiind ca în timp să creeze o enciclopedie globală a spaţiului public.
1m3 Freedom este o lucrare al cărei concept constă în schimbarea statutului juridic al unui metru cub de aer din spaţiul public al oraşului Stockholm, în piaţa Sergels Torg. Cubul de aer la care statul suedez ar renunţa printr-un document oficial ar deveni un „Terra Nullius”, un „No man’s Land”, recăpătând acelaşi statut juridic pe care îl au soarele, luna sau planetele neocupate şi neprivatizate de către om. O altă materializare a lucrării este plănuită pentru spaţiul de expoziţii al KunsthalleFridericianum din Kassel.
Pentru Centrul de artă Färgfabriken, Daniel Knorr a creat lucrarea Natural Cultural, care foloseşte structura arhitecturală a sălii de expoziţie pentru a problematiza natura şi dezvoltarea proceselor economice şi culturale începute odată cu era industrială şi care continuă până în zilele noastre. Intervenţia artistului constă în multiplicarea coloanelor de rezistenţă până când funcţia lor primară se inversează şi ele devin afuncţionale. Prin saturarea coloanelor şi îngustarea implicită a spaţiului de trecere printre ele, artistul face o paralelă cu caracterul anti-colectiv al dezvoltărilor economice, problematizând latura abstractă a producţiei în masă care urmărind exclusiv logica profitului nu mai ţine cont de necesităţile reale a oamenilor.
