Duminică, 29 mai 2011, ora 12.30, la standul Editurii Polirom& Cartea Românească va avea loc lansarea volumului “Teme” de Nicolae Manolescu, Editura Cartea Românească. Vor vorbi: Livius Ciocîrlie şi Cosmin Ciotloş. De la ora 16:00, va fi lansat romanul câştigător al Premiului de Debut al Editurii Cartea Românească, ediţia 2010: “Poker” de Bogdan Coşa. Prezintă: Mircea Martin şi Vasile Ernu.
“Teme” de Nicolae Manolescu
„Temele sunt un gen aparte, relaxat şi cu o componentă subiectivă predominantă. Căci lecturile sunt, pentru criticul numărul unu al literaturii noastre contemporane, şi un prilej de a regăsi clipele de intensă trăire din copilărie şi adolescenţă, de a intra în dialog de idei cu mari autori ai literaturii universale, de a-şi dubla meditaţiile prilejuite de cărţi cu momente ale propriei existenţe. Călătorind prin lumea livrescă, el confruntă mereu adevărurile literaturii cu acelea ale vieţii, te face părtaş la bucuria descoperirilor (şi de sine) mediate de cărţi, îţi stârneşte pofta de a citi sau reciti altfel opere fundamentale. ” (Adriana Bittel)
„Temele lui Nicolae Manolescu au în comun credinţa în complexitatea literaturii, concepţia că textul semnifică întotdeauna mai mult decât spune. Indiferent de unghiul de abordare, criticul găseşte de fiecare dată o cale de acces către desenul din covorul operei. De altfel, imaginea amintită nu este doar un obiect privilegiat de reflecţie, ci însăşi metafora criticii manolesciene.
În fond, cititorul Temelor e cel mai important personaj al acestor eseuri: sângele care îi irigă venele nu e altceva decât cerneala care curge din condeiul criticului.” (Andrei Terian)
“Poker” de Bogdan Coşa.
“Poker” este un roman „minimalist” viu, dinamic, scris cu nerv, dexteritate şi energie. O poveste dramatică de dragoste se proiectează pe fundalul tribulaţiilor cotidiene ale unor tineri rebeli, anticorporatişti, care-şi consumă revolta în trip-uri, incursiuni internautice, aventuri, chefuri stropite cu alcool şi altele asemenea. Referinţele literare şi, în particular, poetice şi coloana sonoră, oralitatea inteligentă, bine pusă în pagină, asigură atmosfera unei intrigi actualiste pline de autenticitate şi vervă, despre deriva existenţială a unor oameni ce refuză servituţile maturizării.
„Nimic artificial, nimic strident, nimic căznit în acest roman al unui (totuşi) debutant. Totul pare adus «din viaţă» şi pus în pagină cât se poate de simplu, totul curge de la sine, dialogurile sună firesc şi încă şi mai firesc se înşiră monologurile atât de greu de menţinut în registrul credibilităţii. Încă un foarte bun roman «de generaţie», dar despre o altă vârstă şi din alte medii – mai dure, de astă dată – decât acelea surprinse în Muzici şi faze de Ovidiu Verdeş. Întrezăresc la foarte tânărul Bogdan Coşa, pe lângă talentul (sau arta) firescului, şi un fel de joc între încântare şi dezîncântare, între plenitudine şi nemulţumire, întrezăresc nostalgia unui ceva faţă de care firescul de acum s-ar putea să fie doar… literatură.” (Mircea Martin)
„Nici un cuvânt în plus. Nici un cuvânt în minus. Un ritm extraordinar. Bogdan Coşa are în raniţă bastonul de mare prozator.” (Caius Dobrescu)
