La Editura Humanitas, în colecţia “Convorbiri/Corespondenţă/Portrete” a Editurii Humanitas, va apărea volumul “Ioana Celibidache, o mătuşă de poveste” de Monica Pillat.
Monica Pillat auzise încă din copilărie vorbindu-se în familie despre ea. Dar destinul a vrut s-o cunoască târziu, abia în 2009. Devenise de multă vreme o pictoriţă apreciată – i se spunea „surioara lui Paul Klee“. Îşi semna lucrările Ioana şi atât, nevrând ca numele celălalt, ştiut de toată lumea, să-i influenţeze cariera artistică. Emoţionate, bucuroase că în sfârşit se întâlniseră, nepoata şi mătuşa, acum octogenară, au stat de vorbă faţă-n faţă, în locuinţa pariziană a Ioanei Celibidache, şi pe Internet. Incitată de Monica Pillat, mătuşa regăsită şi-a povestit existenţa aventuroasă. Şi-a deschis, cum mărturiseşte chiar ea, sufletul încuiat cu trei lacăte.
„Ioana e viaţa, în fiecare moment e alta“, spunea Sergiu Celibidache. Înseamnă că Monica Pillat a reuşit imposibilul: să surprindă şi să fixeze în aceste pagini portretul exuberantei, jucăuşei, neconvenţionalei sale mătuşi.
„Eu văd viaţa ca pe o jucărie care ni se dă la naştere şi ni se ia la capăt. Jocul se sfârşeşte totdeauna în lacrimi. Copilului i se iau darurile, i se strică bucuria, cineva dă cu piciorul în tot ce i-a fost drag puştiului. Sau, dacă vrei, viaţa e ca o piesă de teatru. Îţi joci rolul pe scenă dând din tine tot ce ai mai bun, dar în acelaşi timp eşti conştient că, din moment în moment, cortina roşie de catifea stă să cadă, şi atunci… adio joc şi jucărie! Alteori am impresia că sunt pe o plajă enormă unde, cu chiu, cu vai, îmi construiesc un castel. Când e gata, domnind în plină splendoare, vine un val şi şterge într-o clipă întreaga mea muncă şi străduinţă. De aceea mă oblig să râd, să râd mereu de pretenţiile noastre la dăinuire.“ (Ioana CELIBIDACHE)
MONICA PILLAT (n. 1947, Bucureşti), fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, a absolvit Facultatea de Limbi Germanice, Secţia engleză-română, în 1970. În 1973 s-a căsătorit cu Nicolae Săulescu, cercetător agronom. S-a specializat în cultura britanică şi americană; a ţinut seminarii şi cursuri la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic şi apoi la Catedra de limba şi literatura engleză a Facultăţii de Limbi Străine, Universitatea din Bucureşti (1970-2005). A publicat volume de poezie: Corăbii, 1970; Imaginaţia ecoului, 1981; Pluralul ca o veghe, 1989; Sentinţe suspendate, 1998; Dorul de rai, 2005; cărţi de proză: Cei 13 şi Misterul, 1968; Corabia timpului, 1976; Drumul spre Emaus, 2002; Poveşti din lumea jumătăţilor de zâmbet, 2004; critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A. Poe (teză de doctorat), 1983;Ieşirea din contur, 1985; Cultura ca interior, 2001; Redemption through Art, 2003. A tradus în româneşte din Elena Văcărescu, Iulia Hasdeu, Rose Tremain, Margaret Drabble şi Virginia Woolf. A îngrijit ediţiile: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, Bucureşti, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2005; în colaborare cu Doina Uricariu: Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, Ed. Universalia, Bucureşti, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate, Ed. Vremea, Bucureşti, ed. I, 2006, ed. a II-a, 2007; Dinu şi Nelli Pillat, Biruinţa unei iubiri, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008; Pia Pillat, Sufletul nu cunoaşte distanţele, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2009.
