Vineri, 27 mai 2011, ora 19:30, la standul Editurii Humanitas, în cadrul Bookfest 2011, va fi lansat volumul “Freud. Amurgul unui idol” de Michel Onfray, Editura Humanitas, în traducerea lui Emanoil Marcu şi a lui Vlad Russo. Vor vorbi: Didier Dutour, director adjunct al Institutului Francez din Bucuresti, Dan C. Mihailescu, dr. Radu Teodorescu, Gabriel Liiceanu, Vlad Russo.
“Psihanaliza este acea maladie al cărei leac pretinde că este.” (Karl Kraus, citat de Michel Onfray în Post-scriptum la “Amurgul”)
Michel Onfray este profesor la Universitatea Populară din Caen, înfiinţată de el însuşi ca alternativă la învăţământul oficial. Că un profesor de filozofie se apucă să demonteze un mit al timpului nostru nu e un lucru nou. Filozofii au făcut asta dintotdeauna. Faptul însă că mitul vizat de el este cel construit în jurul întemeietorului psihanalizei, adică al unei discipline ce se vrea pur ştiinţifică, este mai puţin obişnuit.
Dar Onfray este dispus să-şi asume toate riscurile ce decurg din încălcarea unui domeniu rezervat, arătând că tocmai caracterul ştiinţific al psihanalizei este problematic. De-a lungul a aproape cinci sute de pagini, autorul supune unei radiografii necruţătoare viaţa şi opera lui Sigmund Freud, neeludând nici aspectele vieţii sale de familie, nici avatarurile carierei sale profesionale, nici relaţia furtunoasă cu discipolii sau atitudinea faţă de gravele probleme politice ale vremii sale.
Portretul care prinde contur la capătul acestor pagini va contraria, poate; va genera – şi a şi generat – reacţii ulcerate. Sigur e însă ca nimeni dintre cei preocupaţi astăzi de ştiinţele umaniste nu va rămâne indiferent.
MICHEL ONFRAY (n. 1959) este filozof şi eseist francez, profesor de filozofie, autor a peste cincizeci de volume, traduse în douăzeci şi cinci de ţări. Între 1983 şi 2002 a predat filozofia la un liceu catolic din Caen (Normandia). În 2002 demisionează din postul de profesor de liceu, criticând modul în care se predă filozofia în şcolile şi universităţile franceze, şi înfiinţează în acelaşi oraş o universitate populară, al cărei animator este de atunci. Onfray este adept al unei atitudini libertare şi hedoniste, ateu declarat, admirator al unor filozofi precum Diogene din Sinope, Aristip din Cyrene, La Metterie sau Friedrich Nietzsche, de la a căror gândire se revendică.
Opere: Le Ventre des philosophes. Critique de la raison diététique (1989; trad. rom. Nemira, 2000), Cynisme. Portrait du philosophe en chien (1990), La Raison gourmande. Philosophie du goût (1995; trad. rom. Nemira, 2000), Politique du rebelle. Traité de résistence et d’insoumission (1997), Théorie du corps amoureux. Pour une érotique solaire (2000), Archéologie du présent. Manifeste pour une esthétique cynique (2003), La Philosophie féroce. Exercices anarchistes (2004), Traité d’athéologie. Physique de la métaphysique (2005),La Sagesse tragique. Du bon usage de Nietzsche (2008), L’Innocence du devenir. La vie de Friedrich Nietzsche (2008), Le souci des plaisirs. Construction d’une érotique solaire (2008), Journal hédoniste (4 vol., 2000-2008), Contre-Histoire de la philosophie (6 vol., 2007-2010; trad. rom. Polirom, 2008-2011).
