La Editura Cartier, în colecţia “C[ART]ier”, a apărut volumul “Kebra Nagast. Biblia etiopiană”, în traducerea din engleză a Feliciei Andreca şi a lui Liviu Papuc. Volumul de faţă conţine o traducere completă a faimoasei lucrări etiopiene “Kebra Nagast”, adică „Gloria regilor” (Etiopiei).
Lucrarea aceasta a fost la mare cinste în Abisinia timp de câteva secole, iar în toată ţara a fost, şi încă mai este, venerată de oameni ca deţinând dovada finală a descendenţei lor din patriarhii evrei şi a înrudirii regilor lor, pe linia lui Solomon, cu Hristos, Fiul Domnului.
Importanţa cărţii, atât pentru regii, cât şi pentru poporul din Abisinia, este înfăţişată cu claritate de scrisoarea Regelui Ioan al Etiopiei către răposatul Lord Granville în august 1872.
Regele spune: „Există o carte numită Kivera Negust care conţine Legea întregii Etiopii, iar numele Shum-ilor (adică ale Şefilor), ale Bisericilor şi ale Provinciilor sunt în cartea aceasta. Te rog să afli cine are cartea şi să mi-o trimiţi, pentru că în ţara mea poporul nu se va supune ordinelor mele fără ea.”
Kebra Nagast este o mare depozitară de legende şi tradiţii, unele istorice şi unele având un caracter pur folcloric, derivate din Vechiul Testament şi din scrierile târzii rabinice, precum şi din izvoare egiptene (atât păgâne, cât şi creştine), arabe şi etiopiene.
Nu ştim nimic despre istoria timpurie a compilaţiei, a alcătuitorului ei şi a editorilor ulteriori, dar principala bază a celei mai vechi forme a ei au fost tradiţiile curente în Siria, Palestina, Arabia şi Egipt din timpul primelor patru secole ale erei creştine.
Cântărind cu grijă tot ce a fost scris de Dillmann, Trump, Zotenberg, Wright şi Bezold şi luând în considerare probabilităţile conţinutului, nu vom greşi foarte tare dacă vom atribui compunerea celei mai timpurii forme din Kebra Nagast secolului 6 d.Hr.
