Scriitorul şi jurnalistul Alexandru Petria a trimis pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro o scrisoare către Brâncuşi şi Cioran, în care pune faţă în faţă laudele pe care unii politicieni le aduc celor două mari personalităţi ale culturii române şi lipsa unor proiecte ale aceloraşi politicieni pentru cinstirea memoriei celor doi mari români. Redăm textul lui Alexandru Petria:
Mă adresez către amândoi în cadrul aceluiaşi text, domnilor. Nu ştiu dacă formula de adresare este nimerită, dacă nu vă deranjează. Nădăjduiesc că n-o să vă supăraţi. Din ce am citit, ştiu că nu v-aţi împiedicat în formalisme, şi n-aţi aşteptat să vă îngâne lumea cu „maestre”.
Să trec la subiect, fără ocolişuri în jurul cozii – într-un cotlon al Europei, unde statornice sunt mica şi marea ciupeală, înţelegerile pe sub masă şi neseriozitatea, nişte oameni ce-şi zic români, de ceva vreme, se laudă cu dumneavoastră. Pe la seminarii, prin Parlament, pe unde au ocazia. Spun că cinstiţi România. Şi o susţin cu patos. Cei mai interesanţi şi interesaţi sunt politicienii. Când se pornesc, nu dă Dumnezeu să termine. Mai că-ţi vine să-i crezi. Vorbesc despre cât de geniali aţi fost, de ce aţi reprezentat în istoria culturii române şi universale. Mult, adică.
Nu ştiu ce să mai zic. De aceea m-am decis să vă scriu. Ca să-mi limpezesc gândurile. Ca să mă dumiresc. De ce susţin aceştia că sunteţi români? Ce aveţi dumneavoastră în comun cu ei? Găsesc ilogică şi neserioasă afirmaţia lor. Acolo unde sunteţi, probabil că nu vă mai interesează asemenea probleme. Sau doar vă amuză. Totuşi, pe mine mă intrigă. Nu înţeleg. Ştiu că de pe urma dumneavoastră au rămas sculpturi, manuscrise, mobilier. Ah, să nu uit de pipă, domnule Brâncuşi. Ca fumător, ce mi-ar fi plăcut s-o am! Nu pricep cum instituţiile unei ţări care susţine că îi onoraţi istoria nu au cumpărat la licitaţie lucrurile dumneavoastră. Ca să le expună în muzeele din România. Că muzee sunt. Dacă eraţi români, s-ar fi străduit să vă cinstească memoria şi prin fapte.
Cred că la mijloc este o neînţelegere. Nu degeaba aţi murit la Paris.
Deşi sunt curios, sper să primesc răspuns peste 100 de ani.
Cu gânduri doar de bine,
Alexandru Petria
Sustin integral cele spuse de dvs. Dar mai intreb in plus ceva : De ce a trebuit ca un roman cu bani din diaspora sa faca minunatul gest de a le cumpara el, nelasandu-le pe mana cuiva de aiurea. Si, culmea, cica le si doneaza TARII, unde Omul respectiv zice ca le sta bine acelor obiecte. Dar dintre potentatii autohtoni daca Statul e un ratat si un impotent, nu putea nici unul sa faca un asa gest de om cu stofa fina in el, nu pe el ? Cred, ca sa-i scuz cumva, ca daca ar fi auzit ei de Cioran in vietisoara lor si despre cine a fost si ce implicatii majore ar avea un eventual astfel de gest, l-ar fi facut, asa din emfaza, macar. Dar cum Cioran n-a jucat nici la Steaua, nici n-a avut helicopter sau Rolls Roice, slabe sperante…
Corect