Marţi, 12 aprilie 2011, ora 18:00, la Clubul Ţăranului din Bucureşti (Muzeul Naţional al Ţăranului Român), profesorul Zoltán Rostás va răspunde la întrebarea „De ce (nu) este nevoie de un alt interbelic?”, în cadrul unei noi conferinţe din seria de conferinţe „Mircea Vulcănescu”. Moderator: Mihai Gheorghiu, cercetător MŢR.
Zoltán Rostás este profesor doctor al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti; autorul a numeroase studii de istorie socială şi de istorie orală printre care: Monografia ca utopie, Interviu cu Henri H. Stahl, Editura Paideia, Bucureşti, 2000; O istorie orală a Şcolii Sociologice de la Bucureşti, Editura Printech, Bucureşti, 2001; Chipurile oraşului. Istorii de viaţă din Bucureşti. Secolul XX, Editura Polirom, Iaşi, 2002; Atelierul gustian. O abordare organizaţională, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005; Parcurs întrerupt. Discipolii şcolii gustiene din anii 30, Editura Paideia, Bucureşti, 2006.
Conferinţele „Mircea Vulcănescu” au menirea să constituie la MŢR un spaţiu al dialogului intelectual centrat pe teme ale ştiinţelor socio-umane, cu deosebire orientat spre tematica raportului între tradiţie şi modernitate în istoria şi devenirea culturii şi civilizaţiei româneşti a secolului XX şi a începutului de secol XXI. De asemenea, dialogul între cultură şi religie va fi privilegiat ca temă de reflecţie şi dezbatere.
Cultura română modernă s-a născut din apelul la modernitate şi s-a dezvoltat apoi în tensiunea polară dintre modernitate şi tradiţie. A fost această tensiune benefică, genuină, a dus la rezultate notabile, la o anumită identitate culturală sau nu? Mai este astăzi această tensiune reală, efectivă, mai există în cultura română un ferment al tradiţiei? Şi ce ar putea să însemne în contextul postmodernităţii, secularizant şi globalizant, apelul la tradiţie?
Vor fi abordate teme diverse de istoria culturii, a civilizaţiei, de istorie a constituirii disciplinelor socio-umane pe tărâm românesc, de istorie a instituţiilor culturale româneşti, teme ţinând de antropologie, etnologie, istoria religiilor, istoria ideilor. Se vor lansa întrebări şi se vor amorsa polemici, totul pentru a readuce la prezenţă cultura dialogului intelectual, dezbaterea de idei, polemica civilizată.
Acest ciclu de conferinţe stă sub numele şi semnul lui Mircea Vulcănescu pentru că el este figura emblematică a intelectualului român al secolului XX. Mircea Vulcănescu reprezintă la superlativ tipul intelectualului angajat şi implicat în viaţa cetăţii şi a poporului său, reprezintă de asemenea la superlativ tipul creştinului jertfelnic în luptă cu demonia veacului. Mircea Vulcănescu este omul exemplar al culturii române a veacului XX, alţii au opere mai închegate, opere încheiate, în schimb, el lasă moştenire această gândire mereu vie, fragmentară, centrată pe problemele cruciale, şi viaţa oferită ca jertfă aproapelui.
