Librăria de carte electronică CorectBooks propune cititorilor cele mai recente volume în format digital: “3TREI” de Alin Tomuş, „Europa Secretă” şi “Vitralii tricolore” de Vlad Hogea, “România după 20 de ani” şi “Prea târziu. Prea puţin. Prea încet.” de Mircea Coşea şi “Lacrimile tăcerii” de Constantin Munteanu. Volumele au apărut iniţial la editura Business Adviser, iar cititorii sunt încurajaţi să le descopere acum şi în format digital.
“3TREI” de Alin Tomuş
“Când scrii, orice istorie ai scrie, nu uita că o singură formă de atașament față de lumea în care trăieşti te determină să vezi subiectiv lucrurile. Dacă ai ști sau dacă ai putea să intuieşti scopul ultimei interpretări despre om și omenire, ai putea să analizezi cât mai aproape de adevăr ceea ce noi numim istorie.
În alt context, însă, poţi să știi, să asculți sau să înveți ceea ce îți spun alții despre istorie. Ceea ce contează nu se spune niciodata pentru că tot ceea ce contează se descoperă și ți se recunoaşte. Adevărul se cere a fi acoperit de cei care l-ar înţelege altfel decât e. Nu uitați niciodată că nu sunt doar zece porunci, doar zece ştiţi pentru că aţi fost învăţaţi să credeţi că Moise ni le-a spus pe toate. Nimeni nu spune niciodată tot, de ce ar fi făcut-o Moise? Multe ți se vor recunoaşte dacă le-ai descoperit folosind istoria celor spuse ca punct de sprijin în descoperirea celor nespuse. Drumul e însă lung și greu pentru că am fost educați să vedem peste tot finalități.”, a scris autorul.
“Europa Secretă” de Vlad Hogea
În loc să scrie o prefață la propria carte, “Europa Secretă”, Vlad Hogea a preferat să reproducă vorbele savantului Nicolae Iorga, din septembrie 1939: “Reapare, în forma cea mai crudă, vechea teorie că statele mici n-au dreptul la independenţă, că ele cad în spaţii vitale şi se pot mărgeni pe hartă, ca să se ştie în al căruia din statele mari trebuie să cadă. Şi nu numai aceia care sunt insultaţi în mândria lor legitimă şi ameninţaţi în dreptul lor de a exista trebuie să respingă cu indignare această tăgăduire grosolană. Se putea vorbi aşa pe vremea când un stat era numai o întîmplătoare legătură de teritorii şi de grupe omeneşti, care se puteau distruge sau preface după plac. Dar, după biruinţa principiului naţional, statele, cât de mici, sunt naţiuni. Iar naţiunile sunt o formă organică a umanităţii.”
În Capitolul I al volumului, autorul urmărește evoluția teoriei politice a integrării europene, din timpul primului război mondial și până în zilele noastre. În Capitolul II, Vlad Hogea se referă la integrarea economică interstatală în cadrul Uniunii Europene. În Capitolul III este supus unei investigații amănunțite modul în care a intrat România în UE, fiind revăzute principalele etape parcurse de țara noastră, în anii 1993- 2007, în relaţia cu instituţiile europene. Atât aici, cât și în Capitolul IV, sunt reproduse fragmente dintr-un veritabil ”jurnal” al pre-aderării României la Uniune, scris din perspectivă euro-realistă (și, uneori, chiar euro-sceptică!), la Bruxelles și Strasbourg, în perioada septembrie 2005 – decembrie 2006…
“Vitralii tricolore” de Vlad Hogea
“Cartea aceasta nu intenţionează să convingă sau să răzgândească – se mulţumeşte doar să amintească, să constate şi să prevadă. Ea nu poartă numai nostalgia trecutului şi visul viitorului, ci vrea să trezească din adormire forţa prezentului. (…) În antichitate, romanii păstrau la loc de cinste măştile de ceară ale înaintaşilor. Noi, cei de azi, ne-am cam uitat străbunii în colb de cronici, iar mucegaiul arhivelor şi bibliotecilor igrasioase se aşază peste operele de căpătâi ale Corifeilor Românismului. Şi, din păcate, sunt destui care strâmbă din nas când le vorbeşti despre Pantheonul Naţional, pe care, pentru mai multă siguranţă, l-ar prefera demolat. Bine spunea Mircea Eliade: «A renunţa la românism înseamnă pentru noi, românii, a renunţa la viaţă, a te refugia în moarte. Sunt oameni care au făcut asta. Dumnezeu să-i ierte! Românitatea, adică organismul acesta viu la care participăm cu toţii, îi elimină de la sine». Vitraliile Tricolore sunt ocheanul miraculos cu care noi (românii ortodocşi ai unei ţări nici prea mare, nici prea mică, de la răscrucea marilor furtuni) privim restul lumii de la egal la egal.”, a scris autorul.
”România după 20 de ani” de Mircea Coşea
După 20 de ani se pot întâmpla multe. Edmond Dantes, eroul lui Alexandre Dumas, evadat din închisoarea Chateau d’If, a devenit bogatul și respectatul Conte de Monte Cristo. România, eroina profesorului Mircea Coșea, nu a reușit, după 20 de ani, să evadeze din moștenirea anilor de totalitarism, nu a reușit să se elibereze de practicile, comportamentele și obiceiurile trecutului, deși, prin aderarea la Uniunea Europeană, a câștigat și ea un titlu de noblețe. Volumul ”România după 20 de ani” este rezultatul observațiilor aproape zilnice pe care autorul le face evoluției economiei și societății românești în al douăzecilea an de la schimbarea regimului politic.
“Prea târziu. Prea puţin. Prea încet.” de Mircea Coşea
Eseurile publicate în acest volum au un caracter mai deosebit, deoarece evenimentele relatate au fost deosebite. Criza economică şi financiară internaţională a marcat profund România, fiind un adevărat moment al adevărului în care toate greşelile, ezitările şi întârzierile procesului de democratizare şi modernizare a ţării au ieşit la iveală, demonstrând vulnerabilitate şi fragilitatea unei societăţi şi a unei economii care, în multe cazuri, nu au putut decât să mimeze schimbarea, rămânând în zona ineficienţei şi a formelor fără fond.
Evenimentele şi măsurile pe care eseurile le analizează conduc autorul la concluzia conform căreia tot ceea ce s-a făcut în România pentru a gestiona criza şi pentru a uşura populaţia de povara efectelor ei a fost ori prea târziu, ori prea puţin, ori prea încet, ceea ce a condus la falimentul economiei, ajunsă să supravieţuiască doar prin împrumuturi externe, la creşterea dramatică a şomajului şi la mărirea decalajului de dezvoltare ce ne desparte de media europeană.
Ceea ce merită a fi subliniat este şi stilul specific profesorului Mircea Coşea, care reuşeşte să prezinte şi să dezbată complicatele fenomene şi politici economice pe înţelesul unor largi categorii de cititori, indiferent de pregătirea lor economică. Din acest punct de vedere, importanţa lucrării poate fi apreciată nu numai datorită opiniilor autorului, un reputat şi recunoscut specialist, ci şi prin contribuţia pe care o aduce la informarea şi educaţia economică a populaţiei.
Volumul este bilingv, conţinând o selecţie în limba engleză a unora dintre cele mai reprezentative eseuri.
“Lacrimile tăcerii” de Constantin Munteanu
Acesta este unul dintre puţinele romane bune despre România post-decembristă. Constantin Munteanu foloseşte un ingenios artificiu: scrierea unui roman şi trăirea în paralel a realităţii care se dovedeşte a fi mai surprinzătoare decât ficţiunea.
