Editura Cartier propune cititorilor 7 lecturi de parcurs în Săptămâna Mare: “Cincizeci de portrete biblice” de Paul Beauchamp (traducere de Claudiu Constantinescu), “Evanghelia trădării. O biografie a lui Iuda” de Regis Burnet (traducere de Sorina Dănăilă), “Eroi şi minuni ale Evului Mediu” de Jacques Le Goff (traducere de Gabriela Siclovan), “O istorie a miracolelor” de Joachim Bouflet (traducere de Gabriela Siclovan), “Orienturi/ Occidenturi” de Thierry Camous (traducere de Mira-Maria Cucinschi), “Iisus contra Iisus” de Gerard Mordillat şi Jerome Prieur (traducere de Gabriela Siclovan), “Creştinismul bizantin” de Michelina Tenace (traducere de Al. Cistelecan), “Cavalerii lui Christos” de Alain Demurger, (traducere de Ovidiu Pecican), “Icoane” de Nikodim Kondakov (traducere de George Avram).
“Cincizeci de portrete biblice” de Paul Beauchamp, colecţia “Cartier Dicţionar”, prezintă o galerie a marilor figuri biblice aparţinând „istoriei sfinte”, văzute dintr-o perspectivă contemporană, care ne arată în ce măsură poporul creştin s-a simţit legat, prin Iisus, de poporul Vechiului Testament.
“Evanghelia trădării. O biografie a lui Iuda” de Regis Burnet, colecţia “Cartier Istoric”
Problematica acestei cărți nu este, așadar, centrată asupra identității lui Iuda, ci asupra modului în care Iuda a fost înțeles. Prima parte pornește de la texte și arată dificultatea care apare atunci când încerci să le ordonezi în cadrul unei narațiuni unificate a faptei lui Iuda. Ea se încheie, deci, firesc, cu capitolul III, care constituie argumentarea în favoarea ideii că predarea lui Iisus este un mister. Celelalte două părți aprofundează atitudinile față de acest mister. A doua tratează atitudinile tradiționale: Iuda este un trădător, un mare ticălos, răul prin excelență. A treia revine asupra unei anume răsturnări a percepției figurii lui Iuda, devenită din ce în ce mai evidentă odată cu Reforma, și pune problema noii atitudini față de acest personaj și a imposibilității, notabile cu precădere începând cu secolul al XX-lea, de a-l considera vinovat.
“Eroi şi minuni ale Evului Mediu” de Jacques Le Goff , colecția “Cartier Istoric”
Lucrarea explorează imaginarul medieval din perspectiva celor două componente majore: eroii, precum Carol cel Mare, Cidul, Regele Arthur, Roland, Papesa Ioana, Robin Hood, fără a uita de Melusina și de vrăjitorul Merlin, dar și vulpoiul și licornul; și minunile, trei edificii sau forțe care domină societatea, respectiv catedrala, cetatea și claustrul.
Iconografia medievală ignoră granițele dintre natural și supranatural, dintre lumea de aici și cea de dincolo, și acoperă un larg spațiu geografic. Pe de altă parte, această istorie a imaginarului este o istorie pe termen lung, prezentând acești eroi și aceste minuni așa cum au fost construite și venerate de Evul Mediu, apoi lăsate moștenire secolelor următoare, în care acestea continuă să existe, mai cu seamă grație unor noi suporturi ale istoriei, precum cinematografia și banda desenată.
“O istorie a miracolelor” de Joachim Bouflet, colecţia “Cartier Istoric”
Miracolul se află la fiecare pas al vieţii credinciosului: numai preocuparea de a vedea minuni ne împiedică să-l recunoaştem. Nu trebuie să ne numărăm printre acei creştini care, resemnaţi, proclamă că epoca miracolelor s-a încheiat: nu miracolele au încetat, ci credinţa noastră.
“Orienturi / Occidenturi. 25 de secole de războaie” de Thierry Camous, colecţia “Cartier Istoric”
Povestea raporturilor dintre civilizaţiile occidentale şi cele orientale, cu siguranţă, nu ţine doar de carnagii; ea are legătură şi cu artele, ştiinţele şi gândirea. Totuşi, fără urmă de îndoială, întâlnirile dintre aceşti doi poli ai civilizaţiei, întrepătrunşi şi complementari, au fost mai frecvente pe câmpul de bătălie decât oriunde altundeva, ajungând până la a constitui un semimod de funcţionare între Occidenturi şi Orienturi: opoziţia, dezacordul, conflictul şi, în fine, carnagiul.
Pe de altă parte, Occident şi Orient sunt noţiuni care nu pot fi reduse la câteva concepte simple. Ele sunt complexe, acoperind situaţii care au evoluat atât în natura lor, cât şi în timp.
“Iisus contra Iisus” de Gerard Mordillat şi Jerome Prieur, colecția “Cartier Istoric”
Trăim de secole în ritmul zilelor care marchează etapele destinului lui Iisus: Crăciun, Paşte, Înălţare… Suntem, fără să ştim, protagonişti şi spectatori ai dramei interpretate în numele Lui. Respirăm şi gândim în interiorul povestirii evanghelice, împărtăşim modelul, tragismul, morala, structura sa mentală. Credincioşi sau necredincioşi, atei sau agnostici, creştini sau nu, „Iisus Hristos” face parte din memoria, din conştiinţa şi din subconştientul nostru.
“Creştinismul bizantin. Istorie, teologie, tradiţii monastice” de Michelina Tenace, colecţia “Cartier Istoric”
Cartea vrea sa fie o apropiere de Orientul creştin, pornind de la Bizanţ. Ea propune şi câteva lecturi menite să evoce frumuseţea şi complexitatea custodite de creştinismul bizantin.
“Cavalerul lui Christos” de Alain Demurger, colecția “Cartier Istoric”
Lucrarea constituie o vastă panoramă a ordinelor religios-militare din Evul Mediu, ordine care au marcat istoria creştinităţii occidentale. Erudită, apelând la numeroase surse, cartea se adresează atât unui public instruit, cât şi unui cititor „de masă”.
“Icoane” de Nikodim Kondakov, colecţia “Cartier C(art)ier”
„Iconografia creştină, mai cu seamă atunci când valorifică reprezentarea lui Iisus Hristos, îşi are rădăcinile în doctrina Învieirii. Mai mult ca oricare altă figură biblică, icoana lui Hristos neîntinată de mâna omului întruchipează principiul dogmatic al creştinismului.”
(Părintele Daniel Rousseau)
