Sâmbătă, 16 aprilie 2011, ora 14:30, pe scena Cinnabon, în cadrul târgului de carte BookLand (AFI Palace Cotroceni, Bucureşti), va avea loc lansarea antologiei de proză fantastică “Balaurul şi mioriţa”, îngrijită de Mihail Grămescu, Eagle Publishing House, colecţia “Fantasy Conworld”. “Balaurul şi mioriţa” include texte de: Linda Maria Baros, Simona Şerbănescu, Catia Maxim, Emil Lungeanu, Dănuţ Ungureanu, Cristina Manta, Balin Feri, Cora Eliana Teodoru, Boris Marian, Ana-Mariana Ionescu, Oliviu Crâznic, Laura Răceanu, Marilena Adam, Mihail Grămescu, RalucaBăceanu, Elena Staicu, Teodora Creţu, Ramona Filip.
“Mihail Grămescu adună, în paginile acestei antologii, câteva mici bijuterii fantastice (uneori, fantastice într-o accepţiune de-a dreptul fantastică) ale unor autori de diverse facturi.
În “Balaurul şi Mioriţa” se conturează o altfel de definiţie a literaturii fantasticului. O graniţă care poate fi distinsă sau nu, poate fi atinsă sau nu, dar cu siguranţă că poate fi pusă în cuvinte.
Mihail Grămescu face un experiment inedit: adună autori care, de regulă, scriu altceva (nu neapărat ca gen ci, efectiv, ca substanţă) şi îi pune într-o carte ce pare desprinsă din mitologie. Din mitologia autohtonă. Cu toate astea, simbolistica surprinsă este mult mai subtilă şi aparte. Şi dacă realitatea este exotică, atunci înseamnă că este şi fantastică. Iar Imperiul Sovietic poate deveni şi el un Balaur.” (Mugur Cornilă)
„Unul dintre cele mai bogate depozitare ale mitului este, fără îndoială, basmul. Orice copil este familiarizat, încă de la vârste foarte fragede, cu extraordinarul destin al logodnicului zoomorf sau al frumoasei transformate prin vicleşug într-o fiinţă infamă. Preluând din tradiţia populară o pletora de motive şi de figuri de anvergură mitică, basmul oral sau savant le remotivează şi le declină sub diferite forme, fără să le modifice totuşi, în esenţă, funcţiile fundamentale.
În fapt, el înglobează cu grijă componentele mitemice, de parcă ar fi, asa cum spunea Wilhelm Grimm, „nişte fragmente dintr-o piatră preţioasă sfărâmată, care s-au risipit pe pământul acoperit de iarbă şi de flori, şi pe care doar o privire pătrunzătoare poate să le descopere”. (Linda Maria Baros)
Tot sâmbătă, 16 aprilie 2011, ora 14:30, pe scena Cinnabon (AFI Palace Cotroceni), va avea loc prelansarea romanului SF “Curtezana onestă şi astrologul” de Voicu Bugariu, Eagle Publishing House, Colecţia MassMasters – Science Fiction. Lansare oficială va avea loc vineri, 29 aprilie 2011, la Centrul Cultural Calderon
“Voicu Bugariu este artizanul unui roman de-a dreptul fascinant, care – în ciuda prejudecăţilor unora cu privire la textele de introspecţie profundă, se citeşte cu sufletul la gură. Subiectul, complex şi subtil, combină o poveste de dragoste aproape imposibilă, deci cu atât mai frumoasă şi mişcătoare, cu ameninţarea unui colaps al civilizaţiei, pământescul şi cosmicul, erotismul, straniul, terestrul şi extraterestrul. Cuceritor prin sinceritatea confesiunii, în care cititorul se regăseşte surprins, sfârşind deseori prin a renunţa la detaşare şi a se identifica, dar şi prin insolitul situaţiilor, „Curtezana onestă şi astrologul” are toate ingredientele unui bestseller şi chiar mai mult decât atât. Mai mult decât atât fiindcă gravitatea problemelor umane pe care le ia în considerare ridică spectaculos miza scrierii. (Dănuţ Ungureanu)
Azi am primit cartea 🙂 Am apucat sa citesc cateva dintre prozele volumului. Mihai Gramescu si Emil Lungeanu stralucesc! (Normal!)
Destul de echilibrata cartea, chiar daca cam putin fantastic. Mie mi-au placut Craznic, Serbanescu si Manta.
Destul de interesanta cartea cu balauri desi amestecata rau. Casa ceaiului de Simona Serbanescu denota un talent deosebit in abordarea cu specific japonez, redand perfect atmosfera si implicand cititorul in actiune, Amnezia si Visul Ralucai Baceanu au un foarte, foarte reusit aer de fantasy modern, Buchetul de mireasa a Teodorei Cretu e plin de sensibilitate, Consolarea lui Feri Balint aduce o nota filosofica unica, iar Insangerata, luna… de Oliviu Craznic e o foarte dark, fascinanta si plina de suspans poveste medievala de dragoste. Nu e rea deloc nici Miorita lui Emil Lungeanu, da nu vad legatura cu fantasticul, imi aminteste mai degraba de Caragiale. A, si nici balaurul nu mi-e foarte clar ce treaba are cu asta.
@Gibs: Iar mie nu mi se pare echilibrata, dimpotriva, as zice ca sunt mari suisuri si coborasuri, de la texte foarte bune la texte foarte slabe, de la eseuri la fragmente de actiune, de la fragmente din teze de doctorat (cum e al Lindei Maria Baros) la povestiri incintante (cum sunte cele mentionate de mine mai sus, mai putin Teodora Cretu care e un fel de cugetare sensibila, nu povestire), si cu stiluri complet diferite la autori, nu mi-e clar deloc criteriul selectiei. Interesanta, da, da nu echilibrata, in nici un caz.
O antologie pentru toţi iubitorii fantasticului, dar şi pentru cei care vor să evadeze din cotidianul apăsător. Dintre poveştile care mi-au furat atenţia:
– “Povestirile unui gropar singuratic”- Laura Răceanu; Un dialog superb dintre o văduvă şi misteriosul gropar care aude glasul celor trecuţi în nefiinţă- o adevărată simfonie a morţii, cântată de un Charon blând şi mucalit, în acorduri melancolice. O invitaţie de nerefuzat la spectacolul vieţii si al morţii.
– “Castanul”, “Casa ceaiului”: prefigurarea unei tulburătoare poveşti de iubire, plasate pe fundalul întrepătrunderii dulce-amăruie dintre două culturi (Anglia-Japonia); Simona Şerbănescu ne bucură aşadar cu câteva fragmente din ceea ce se anunţă un roman viu, scris într-un stil onest şi totodată exotic, devenind pe alocuri melancolic şi supus. Avem de-a face cu mai mult decât o simplă poveste de dragoste. Substratul filozofic ce se desprinde din aceste fragmente anticipează un tablou bogat, plin de culori spectaculoase.
– “Însângerată, luna”: Luna lui Ovidiu Craznic ne poartă pe tarâmuri de basm cu parfum gotic, într-o lume în care oamenii ascund în suflete teama ancestrală de strigoi. Asemenea personajelor lui Eliade, care parcurg călătorii iniţiatice pe axa profan-sacru, naratorul devine robul unei curiozităţi fremătătoare, după ce află de existenţa Fiicei Lunii, fantoma care fură inimile celor ce o privesc.
– “Trăiesc. Iubesc. Mor”: un luceafăr cu ochi verzi; o iubire atemporală; o cutremurare a spiritului, apoi el dispare, la fel de misterios cum a apărut. Ramona Fillip ţese cu mare sensibilitate o poveste enigmatică, ce naşte în noi întrebări despre propria existenţă într-un timp incert, unde iubirea, uitarea şi tristeţea sunt ele însele iluzii tremurânde.