Marţi, 3 mai 2011, ora 18:00, la Clubul Ţăranului Român (Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti), va avea loc o nouă ediţie a Conferinţelor „Mircea Vulcănescu”. Invitat: dr. George Ardeleanu care va vorbi despre „Experienţa convertirii. Experienţa libertăţii: cazul N. Steinhardt.” Moderatorul conferinţei: Mihai Gheorghiu, cercetător MŢR.
George Ardeleanu este lector la Catedra de istoria literaturii române de la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, unde ţine cursuri de literatură română, strategii interpretative şi principii de editare. Articole, eseuri, proză, dosare publicate în diverse reviste culturale: Amfiteatru, Echinox, Contrapunct, România Literară, Observator Cultural, Dilema, Idei în dialog, Limbă şi literatură, Caietele de la Rohia, New York Magazine. În anul 2000 a publicat o micromonografie Nicolae Steinhardt, nominalizată la premiile României literare pentru debut. A colaborat în 2007 la stabilirea ediţiei spaniole a Jurnalului fericirii (El diario de la felicidad), în traducerea Vioricăi Pâtea. E vicepreşedinte al Fundaţiei „N. Steinhardt”, Rohia, judeţul Maramureş, şi membru în colectivul de editare a integralei Steinhardt, proiectată în 21-22 de volume (Mănăstirea Rohia / Editura Polirom).
Este doctor în filologie (summa cum laude) cu o teză despre Nicolae Steinhardt, care stă la baza cărţii N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii, publicată în 2009, pentru care a obţinut: premiul special al USR (2009); premiul pentru istorie literară / critică literară / teorie literară al revistei Observator cultural (2009); premiul pentru critică literară al revistei Viaţa Românească (2009); premiul pentru studiu monografic al revistei Poesis (2009); nominalizare la premiul Cartea anului (România literară şi Fundaţia Anonimul) (2009).
Conferinţele „Mircea Vulcănescu” au menirea să constituie la MŢR un spaţiu al dialogului intelectual centrat pe teme ale ştiinţelor socio-umane, cu deosebire orientat spre tematica raportului între tradiţie şi modernitate în istoria şi devenirea culturii şi civilizaţiei româneşti a secolului XX şi a începutului de secol XXI. De asemenea, dialogul între cultură şi religie va fi privilegiat ca temă de reflecţie şi dezbatere.
Cultura română modernă s-a născut din apelul la modernitate şi s-a dezvoltat apoi în tensiunea polară dintre modernitate şi tradiţie. A fost această tensiune benefică, genuină, a dus la rezultate notabile, la o anumită identitate culturală sau nu? Mai este astăzi această tensiune reală, efectivă, mai există în cultura română un ferment al tradiţiei? Şi ce ar putea să însemne în contextul postmodernităţii, secularizant şi globalizant, apelul la tradiţie?
Vor fi abordate teme diverse de istoria culturii, a civilizaţiei, de istorie a constituirii disciplinelor socio-umane pe tărâm românesc, de istorie a instituţiilor culturale româneşti, teme ţinând de antropologie, etnologie, istoria religiilor, istoria ideilor. Se vor lansa întrebări şi se vor amorsa polemici, totul pentru a readuce la prezenţă cultura dialogului intelectual, dezbaterea de idei, polemica civilizată.
Acest ciclu de conferinţe stă sub numele şi semnul lui Mircea Vulcănescu pentru că el este figura emblematică a intelectualului român al secolului XX. Mircea Vulcănescu reprezintă la superlativ tipul intelectualului angajat şi implicat în viaţa cetăţii şi a poporului său, reprezintă de asemenea la superlativ tipul creştinului jertfelnic în luptă cu demonia veacului. Mircea Vulcănescu este omul exemplar al culturii române a veacului XX, alţii au opere mai închegate, opere încheiate, în schimb, el lasă moştenire această gândire mereu vie, fragmentară, centrată pe problemele cruciale, şi viaţa oferită ca jertfă aproapelui.
