Vineri, 1 aprilie 2011, ora 17:00, la librăria Avant-Garde din Iaşi, va avea loc dezbaterea pornind de la volumul „Chestiunea evreiască» în documente militare române. 1941-1944” de Ottmar Traşcă, apărut la editura Institutul European. Invitaţi: dr. Ottmar Traşcă – cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca; drd. Adrian Cioflâncă – cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”; dr. Alexandru Florian – director general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”; dr. Dorin Dobrincu – director general al Arhivelor Naţionale Istorice Centrale ale României.
Politica antisemită a regimului antonescian în perioada 1940-1944 a constituit un subiect de maxim interes pentru istoricii români şi străini, ce s-a materializat prin îmbogăţirea constantă în ultimii ani a literaturii de specialitate consacrate Holocaustului. Volumele de documente, lucrările generale, speciale, memorialistice, jurnalele etc. publicate au abordat diverse aspecte referitoare la persecutarea, deportarea şi exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, introducând în circuitul ştiinţific o gamă variată de opinii şi interpretări. «Chestiunea evreiască» în documente militare române (1941-1944) îşi propune să continue aceste preocupări şi să investigheze – pe baza unor documente inedite provenite din cele mai importante arhive româneşti – rolul jucat de armata română în elaborarea şi aplicarea măsurilor antisemite. În al doilea rând, credem că politica antisemită implementată de Conducătorul statului nu poate fi explicată şi înţeleasă pe deplin fără cunoaşterea “aportului” autorităţilor şi comandamentelor militare, de la cel mai înalt nivel până la eşaloanele inferioare: Ministerul Apărării Naţionale, Marele Stat Major, Armate, Corpuri de Armată, Divizii, Regimente, Comandamente Teritoriale, Cercuri de Recrutare etc. Nu în ultimul rând, investigarea şi valorificarea documentelor provenite de la autorităţile militare contribuie nu numai la clarificarea unor aspecte mai mult sau mai puţin cunoscute/controversate, dar, în acelaşi timp, este în măsură să infirme inclusiv clişeele şi opiniile preconcepute vehiculate în cadrul istoriografiei cu privire la responsabilitatea armatei române în Holocaust.
