Editura Polirom pregăteşte o nouă serie de autor, dedicată poetei şi eseistei Marta Petreu, ce reuneşte în aproape 15 volume atât studiile, eseurile ori ciclurile de poeme deja cunoscute publicului, cât şi lucrări inedite. Seria debutează cu un roman care marchează totodată debutul autoarei în proză, “Acasă, pe Câmpia Armaghedonului”, o pasionantă istorie de familie întinsă pe parcursul unui secol, cu integrala poeziei Martei Petreu, “Apocalipsa după Marta”, precum şi cu o nouă ediţie, revăzută, a monografiei despre Cioran şi controversatul său trecut interbelic: “Cioran sau un trecut deocheat”.
Tot în 2011, lor li se va alătura un consistent volum de studii, “De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească”, de asemenea inedit. Din serie nu vor lipsi cărţile cu ample ecouri încă de la apariţie, precum cea despre Mihail Sebastian şi complicatele sale raporturi cu Nae Ionescu ori volumul “Ionescu în ţara tatălui”, lucrările de filosofie sau chiar, tot între inedite, un nou volum de poezii şi o monografie despre acelaşi Nae Ionescu.
Marta Petreu este scriitor şi profesor. S-a format în ambianţa intelectuală a mişcării literare Echinox, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj. Profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babes-Bolyai“ şi redactor-şef (din 1990) al revistei Apostrof, publicaţie mensuală editată de Uniunea Scriitorilor din România şi de Fundaţia Culturală Apostrof.
Doctor în Filosofie al Universităţii din Bucureşti, cu lucrarea “Valenţele estetice ale anamorfozei logice” (1992). A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme “Aduceţi verbele”. Alte volume de poezie: “Dimineaţa tinerelor doamne” (1983); “Loc psihic” (1991); “Poeme neruşinate” (1993); “Cartea mîniei” (1997); “Apocalipsa după Marta” (1999); “Falanga” (2001); “Scara lui Iacob” (2006). O culegere lirică, “Poèmes sans vergogne”, i-a apărut în 2005 în Franţa, la Editura „Le Temps qu’il Fait”.
Ca eseist şi istoric al filosofiei româneşti, a publicat următoarele volume: “Jocurile manierismului logic” (1995); “Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999; ediţia a doua, 2004; carte apărută în S.U.A., în 2005, cu titlul “An Infamous Past: E. M. Cioran and the Rise of Fascism in Romania)”; “Ionescu în ţara tatălui” (2001; ediţia a doua, 2002); “Filosofia lui Caragiale” (2003); “Filosofii paralele” (2005); “Despre bolile filosofilor. Cioran” (2008, volum apărut întâi în Serbia, cu titlul “O bolestima filozofa. Cioran”); “Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian” (ediţia I – 2009, ediţia a II-a – 2010). A publicat, sub titlul “Conversaţii cu…” (2004 şi 2006), două volume de interviuri cu personalităţi ale vieţii intelectuale româneşti.
A gândit şi alcătuit mai multe volume tematice de confesiuni (În lumea taţilor, 2004; Cele 10 porunci, 2007; Scriitorul şi trupul său, 2007). A prefaţat şi îngrijit ediţii de carte de filosofie şi de literatură (Nae Ionescu, Bucur Tincu, Arthur Dan, Constantin Rădulescu-Motru, Radu Stanca, D.D. Roşca, Alexandru Vona, Zaharia Boilă, Radu Petrescu ş.a.). Alte volume, în colaborare: “Vlad Mugur, spectacolul morţii” (2001), Sadovaia 302 bis (2006).
Prezentă în numeroase antologii de poezie din ţară şi din străinatate. Prezentă cu studii de filosofie românească şi cu eseuri în numeroase volume colective. Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1981, 1997), Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor (2003, 2005, 2006), Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2003), Premiul revistei Poesis (1993, 2001), Premiul „George Bacovia” al revistei Contemporanul (1993), Premiul „Nichita Stănescu” (1997), Premiul „Henri Jacquier” (2001), Marele Premiu „Lucian Blaga” (2002), Premiul „Tudor Arghezi” (2008), Premiul Salonului de Carte Oradea (1993), Premiul Salonului Naţional de Carte Cluj (1997), Trofeul Societăţii „Eugen Ionescu” (Slatina, 2001), Premiul internaţional „Lillian Hellman/Dashiell Hammett Grant” pe 2001, acordat de Human Rights Watch.
Face parte din gruparea literara Echinox; este membră a Uniunii Scriitorilor din Romania şi a Fundaţiei Culturale Apostrof.
