Marţi, 29 martie 2011, ora 18:00, în ArtJazzClub (Bucureşti, B-dul Nicolae Bălcescu, nr 23 A, subsol Galeria de Artă Orizont, Bucreşti), va avea loc prima ediţie a Serilor Tracus Arte, lansate de Editura Tracus Arte. Moderatorul evenimentului este scriitorul Cosmin Perţa, redactor-şef Tracus Arte. În cadrul acestor întâlniri lectură şi dezbatere vor fi invitaţi autori de prim-plan ai scenei literare româneşti (nu doar autori publicaţi de editura Tracus Arte), care vor aborda o tematică de interes public din zona literară contemporană. Invitaţii primei ediţii: Angela Marinescu, Paul Cernat şi Vasile Ernu, care vor discuta despre “Comunism ca mod de existenţă poetică”. În cadrul dezbaterii va avea loc şi o lectură din poemele Angelei Marinescu.
Poeta Angela Marinescu, una dintre cele mai importante scriitoare române postbelice, după 21 de ani de la Revoluție vine în fața publicului pentru a se declara comunistă. Alături de domnia sa, la dezbaterea asupra comunismului ca mod de viață asumat vor participa criticul Paul Cernat și scriitorul Vasile Ernu.
“Aceste trei cărţi – Structura nopţii, Blindajul final, Parcul – (dacă poate fi numită carte ceva ce cuprinde, între coperţi, texte de o intimitate, zic eu, agresivă), au fost scrise în perioada comunismului. Dar, spre deosebire de alţi colegi, nu consider că am făcut „rezistenţă prin cultură”, cum aş putea numi „cultură” ceva ce am scris fără să mă gândesc că aş face, tocmai, cultură?
Dimpotrivă, cred, acum, că ceea ce am scris, în general, dar mai ales în cele trei mici culegeri de versuri (plus Var-ul, pe care, din motive tehnice, nu am vrut să-l reeditez) este nu atît cultură sau, cum tot spun de-a lungul anilor, subcultură (deşi nu ar fi rău nici astfel), cît, pur şi simplu, anticultură. Pentru că niciodată, dar absolut niciodată, nu am crezut şi nu am avut conştiinţa înfăptuirii unui gest de cultură, scriind. Era mai degrabă o revoltă, în subtext, că am ajuns, împotriva dorinţei mele, să „scriu” şi nu „să trăiesc”. (…)
Cât despre comunism, în apa abisală a căruia m-am scăldat, fără voia mea, o viaţă întreagă, vă asigur că nu mă voi dezice, la modul profund şi nici superficial, de „el”, tatăl şi mama mea, pământul, încă necunoscut, pentru mulţi, în care am coborât până la desfigurare şi pe care l-am purtat pe faţă, mereu, cu gândul că, fără nebunia şi erotismul lui exacerbat, fără forţa lui intelectuală şi abjecţia lui de posedat, nu aş fi fost eu însămi.
Nu am reuşit să mă opun „lui”, pentru că am semănat cu el. Nu cu leninismul, stalinismul, troţkismul sau ceauşismul, ce erau ideologii paranoiace. Nici nu le-am băgat în seamă. Pe mine „esenţa” comunismului mă interesa, atât de asemănătoare cu esenţa vieţii mele. De fapt, nu era o „esenţă”, nici nu există aşa ceva, era ceva ce ţinea de devenirea (mea) lui interioară, de edificarea (mea) lui morală. Dacă ai ceva de „comunist” în tine, atunci ai posibilitatea devenirii tale. Bineînţeles, de la comunism înspre eşec. Cum altfel?
Am fost produsul comunismului aşa cum am fost fiica mamei şi a tatălui meu. Ce aş fi putut face, să-l reneg în loc să încep să îl cunosc?
El, comunismul, utopicul şi amoralul, misticul şi toxicomanul, maniaco-depresivul, sado-masochistul, tolerantul absolut al beţiei de putere, exclusiv interioară, rănitul până la sânge, vindecătorul prin excelenţă pentru că şi cel ce îmbolnăveşte, el a fost aerul pe care l-am respirat cu inconştienţa copilului că s-ar fi născut într-un anumit mediu, delimitat şi măsurat matematic.”, a spus Angela Marinescu.
Numele Angela Marinescu este un pseudonim, numele real fiind Basaraba-Angela Marcovici. A folosit și pseudonimul Basaraba Matei. Este fiica lui Marius Marcovici, funcționar superior la Prefectura orașului Arad, și a Mariei (n. Martiș), profesoară de educație fizică și campioană națională la schi și la înot. Tatăl poetei descinde din familia lui Simion Marcovici, important intelectual al Banatului, la care a poposit în peregrinările sale Mihai Eminescu. Este mama poetului și publicistului Alexandru Matei. Angela Marinescu a făcut gimnastică la sol (era cea mai bună din Arad), înot și volei. O tuberculoză gravă i-a marcat tinerețea, mai exact între 15 și 26 de ani. S-a decis să studieze medicina, absolvind în final Facultatea de Psihologie de la Universitatea din București (1972). A debutat cu poeme în revista „Tribuna” de la Cluj, în 1965, iar editorial, în 1969, cu volumul Sânge albastru.
A publicat peste 15 volume de versuri. Cele mai recente sunt: „Cocoșul s-a ascuns în tăietură” (1996), „Fugi postmoderne” (2000), „Îmi mănânc versurile” (2003), „Limbajul dispariției” (2006), „Întâmplări derizorii de sfârșit” (2006) și „Probleme personale” (2009).
A publicat un volum de eseuri, “Satul în care mă plimbam rasă în cap”, 1996, precum și un „Jurnal scris în a treia parte a zilei”, 2004.
În bibliografia sa, pe lângă poezie, mai figurează și câteva antologii editate în țară sau în străinătate, în limbile engleză, germană, poloneză.
A primit numeroase premii, printre care premiul „Nichita Stănescu” în 1990 și premiul Uniunii Scriitorilor din România în 2000.
În luna septembrie 2006, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în sala Teatrului Dramatic din Botoșani, i-a fost decernat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. Totodată, Consiliul Local a hotărât să-i acorde laureatei titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Botoșani”.
Paul Cernat (n. 1972, București) este un publicist, critic literar și eseist român contemporan. Profesor universitar la Catedra de Istoria Literaturii Române a Universității din București.
În prezent este lector universitar doctor la Catedra de istoria literaturii române a Universității București. A colaborat cu cronici literare și eseuri la numeroase publicații culturale din țară, Dilema, Dilema Veche, Dilemateca, suplimentul Vineri al revistei Dilema, Observator cultural, Suplimentul cultural al revistei 22, Idei în dialog etc. A participat în calitate de critic de cenaclu la Cenaclul Litere, condus de Mircea Cărtărescu. Este specialist în avangarda literară interbelică. Este autor a nenumărate prefețe și studii critice.
Lucrări publicate individual: “Avangarda românească și complexul periferiei”, Editura Cartea Românească, 2007; „Contimporanul: istoria unei reviste de avangardă”, Editura Fundației Culturale Române, 2007
Lucrări publicate în colaborare: În colaborare cu Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir: „În căutarea comunismului pierdut” (Editura Paralela 45, 2001); „O lume disparută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H-R. Patapievici” (Polirom, 2004); „Explorări în comunismul românesc”, vol.1 (Polirom, 2004) și vol.2 (Polirom, 2005); „Războiul fluturilor” de Paul Cernat și Andrei Ungureanu (Polirom, 2005)
Vasile Ernu (n. în 1971,U.R.S.S.) este scriitor, publicist, eseist, comentator politic și editor român. Studiile medii și le face în URSS. Este absolvent al Facultății de Filosofie (Universitatea Al.I.Cuza, Iași, 1996) și al masterului de Filosofie (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei ”Philosophy&Stuff” și redactor asociat al revistei ”Idea artă+societate”. A activat în cadrul Fundației Idea și Fundației Tranzit, Editura Idea și Editura Polirom. În ultimii ani a ținut rubrici de opinie în ”România Liberă” și HotNews, precum și rubrici permanente la revistele culturale „Noua Literatură”, „Suplimentul de Cultură” și „Observator Cultural”.
A debutat cu volumul „Născut în URSS” (Polirom 2006, ediția a II-a în 2007, ediția a III-a în 2010), care apare în anul 2007 la Editura Ad Marginem din Rusia și în 2009 la Editura KX – Critique & Humanism din Bulgaria. Cartea este în curs de apariție la Editura Akal din Spania, Editura Hacca din Italia și la Editura L’Harmattan din Ungaria. Cartea a fost nominalizată la Premiul de debut al revistei Cuvîntul, Premiul pentru Roman și Memorialistică al revistei Observator cultural și Premiul Opera Prima al Fundației Anonimul. Volumul a fost distins cu Premiul pentru debut al României literare și cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România.
În 2009 publică la Editura Polirom volumul „Ultimii eretici ai Imperiului”. Vasile Ernu (alături de Costi Rogozanu, Ciprian Șiulea și Ovidiu Țichindeleanu) este coordonatorul volumului „Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu”, Editura Cartier 2008.
La Serile Tracus Arte urmează lecturi și dezbateri cu Ioan Es. Pop, Matei Florian, Ion Mureșan, Dan Sociu, Elena Vlădăreanu, Caius Dobrescu, Traian T. Coșovei, Mihail Vakulovski, Ruxandra Cesereanu, Vasile Leac, Mugur Grosu, Iolanda Malamen, Radu Vancu, Adela Greceanu, Nichita Danilov și alții.
