La Editura Polirom, în colecţia “Biblioteca Polirom. Seria de autor “Doris Lessing”, a apărut volumul “Carnetul auriu” de Doris Lessing, în traducerea Cristianei Vişan şi a lui Ciprian Şiulea. Doris Lessing a fost distinsă cu Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 2007.
Experiment literar şi joc îndrăzneţ cu multiple perspective, “Carnetul auriu” este considerat o adevărată Biblie a feminismului: „Cea mai importantă operă a lui Doris Lessing, „Carnetul auriu” a influenţat gândirea şi sentimentele unei întregi generaţii de femei.” (New York Times Book Review)
“Carnetul auriu” (1962) este povestea unei scriitoare, Anna Wulf, a celor patru carnete în care îşi înregistrează viaţa şi a încercării ei de-a le uni, în final, într-un al cincilea carnet, auriu. Anna Wulf este în acelaşi timp personajul unei nuvele, intitulată “Femei libere”, „care scrie patru carnete, şi nu doar unul pentru că, după cum ea însăşi recunoaşte, trebuie să separe lucrurile între ele, pentru a evita haosul, informitatea, eşecul…” , a notat, în prefaţa romanului, Doris Lessing.
Astfel încât cele patru carnete ale Annei se împletesc cu fragmente dintr-o realitate aparentă, a vieţii ei, a copiilor ei, a foştilor amanţi. Stilul postmodern este o trăsătură de bază a cărţii, deşi autoarea insistă ca lectura să ţină seama mai degrabă de temele serioase ale romanului. Carnetul negru înregistrează experienţele Annei în timpul războiului, cel roşu momente din perioada în care era membră a Partidului Comunist, cel galben povestea unei iubiri, iar cel albastru amintiri şi visuri. Este un roman cu mai multe poveşti, iar autoarea ne anunţă încă de la început să fim atenţi la o temă anume, a eşecului, „care, uneori, atunci când oamenii se prăbuşesc, devine o modalitate de a-şi vindeca propriile false dihotomii şi separări”.
„Cartea lui Doris Lessing e cea mai incitantă reprezentare a noului val de proză apărut în ultimul deceniu; se simte în ea spiritul timpului şi, mai presus de orice, este o carte adevărată.” (New Republic)
„Cine-a vorbit doar de o simplă operă de ficţiune? În cazul Carnetului… tehnica, scriitura face diferenţa, iar aceasta este extraordinară.” (Saturday Review)
