În acest an, în perioada 28 ianuarie – 7 februarie 2011, România a fost pentru prima dată invitată de onoare în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Göteborg, ajuns la a 34-a ediţie. ICR Stockholm a conceput şi organizat ampla secțiune de film românesc, aducându-i la festival pe regizorii Cristi Puiu, Alexandru Solomon, Marian Crişan şi George Bogdan Apetri. Programul românesc a cuprins proiecții de filme, discuții cu regizorii invitați, şase seminarii cu invitați români și străini, precum și întâlniri cu presa și reprezentanţii branşei.
Pe data de 5 februarie 2011, ICR Stockholm a organizat un cocktail pentru reprezentanţii industriei de film, în vederea atragerii interesului pentru filmul românesc, la nivel de festivaluri, producţie şi distribuţie. Criticul de film Mihai Chirilov şi Anca Drăgoi de la Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc au fost prezenţi la acest eveniment, la invitaţia ICR Stockholm. Aceştia au prezentat filmele româneşti aflate în faza de producţie şi pe cele care vor fi lansate în 2011, au promovat cel mai important festival de film din România, Transilvania International Film Festival, precum şi potenţialul României ca locaţie de filmare. Printre cei prezenţi la cocktail s-au numărat Frederic Boyer, director al secţiunii Quinzaine des realisateurs din cadrul Festivalului de la Cannes, Gunnar Almer din partea Swedish Film Institute, Laufey Gudjonsdottir, director al Icelandic Film Institute, David Kwok, selecţioner al Tribeca Film Festival, Stefan Laudyn, directorul Warsaw Film Festival, Leo Soesanto, selecţioner al secţiunii Semaine de la critique din cadrul Festivalului de la Cannes şi Peter Shepotnnik, director artistic al Moscow Film Festival. Au fost de asemenea prezenți la eveniment numeroși producători și distribuitori de film invitați în festival.
Într-un interviu acordat publicaţiei Fokus, directorul artistic al festivalului, Marit Kapla, a explicat prezenţa României ca ţară-focus la ediţia din acest an: „În România se fac de mulţi ani filme bune. Avem de-a face cu un suprarealism care analizează atât marile evenimente sociale, cât şi chestiunile mărunte, personale, însă general-valabile. Ca de pildă în „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, un film despre avort ce are tensiunea unui thriller şi care te ţine cu inima cât un purice până la final. Mi-ar fi plăcut ca mai multe dintre filmele suedeze să fie ceva mai serioase şi mai exigente şi să descrie realitatea aşa cum o face filmul românesc.”
Aflat pentru prima dată în Suedia, Cristi Puiu s-a aflat în atenţia presei, filmul “Aurora” fiind capul de afiş al secţiunii româneşti. Pe data de 4 februarie 2011, principalul cotidian suedez, „Dagens Nyheter”, a publicat un interviu cu regizorul român, intitulat „Puiu caută realismul extrem”. Amintind de „miracolul cinematografic românesc” aflat în prim-planul festivalului, jurnalistul Torbjörn Ivarsson l-a prezentat pe regizorul român drept ”starul plin de pasiune, care vrea să-şi provoace spectatorii”. Cristi Puiu a fost de asemenea intervievat pentru emisiunea „Kino” a postului naţional de radio P1, care l-a considerat unul dintre „greii” festivalului, şi pentru programul „Kulturnyheterna” al postului naţional de televiziune SVT 1. Cotidianul „Sydsvenskan” a publicat în 15 februarie 2011, un interviu cu „mult-apreciatul regizor român”, precizând că filmul “Aurora” a fost făcut ca o reacție critică la modul în care violența este redată de obicei în filme: ”Cel mai important și mai premiat val cinematografic al ultimilor ani este cel românesc. Filmele abordează frecvent moștenirea regimului lui Ceaușescu si relația complicată cu economia de piață – toate acestea cu o doză bună de umor negru.”
Cotidienele Svenska Dagbladet şi Göteborgs-Posten au dedicat articole ample programului românesc de la Göteborg. Pe data de 4 februarie Hynek Pallas îşi începea cronica din Svenska Dagbladet astfel: ”Filmul românesc, care inundă în acest week-end Festivalul de la Göteborg, împlineşte în curând inimaginabila vârstă de 10 ani. A început la Cannes în 2001, cu “Marfa şi banii” a lui Cristi Puiu, un film în stilul Dogma, şi încă nu dă semne de epuizare. Dimpotrivă, după ce a sporit în intensitate, şi-a diversificat şi tematicile.” Cotidianul Göteborgs-Posten a analizat filmul românesc actual, reprezentat la Göteborg printr-o selecţie variată, ca o reacţie la perioada comunistă. În articolul din 29 ianuarie, intitulat ”Furia dă să iasă la iveală”, Monika Tunbäck-Hanson a observat: ”Filmele româneşti se remarcă prin simplitate şi printr-o opoziţie faţă de falsitatea şi naţionalismul bombastic al epocii trecute.” Oprindu-se asupra filmelor Morgen, Marţi, după Crăciun şi Principii de viaţă, jurnalista a remarcat: „Detaliile şi fineţea cu care sunt înregistrate gesturile cotidiene creează o încărcătură specială şi lasă loc pentru subînțelesuri”.
Publicația săptămânală „ETC” a subliniat într-un articol din 15 februarie 2011, faptul că ”noul val românesc, cu filmele lui impregnate de realism social, s-a făcut remarcat la ediția din acest an a Festivalului de la Göteborg”. Materialul face referire, cu precădere, la seminarul din data de 4 februarie 2011, la care au participat regizorii Alexandru Solomon, Marian Crișan și Bogdan George Apetri, și în cadrul căruia s-au discutat teme precum percepția publicului românesc asupra cinematografiei autohtone, numărul mic de cinematografe din România, precum și mult-discutatul concept de ”val al filmului românesc”.
