La Editura Herg Benet Publishers va apărea volumul de versuri “Iubirea e amintirea unui viol” de Leonard Ancuţa.
“De cele mai multe ori poeţii care trec la texte narative scriu o proză lirică. “Iubirea e amintirea unui viol” de Leonard Ancuţa pare o carte de poezie scrisă de un prozator. O poezie cu multă acţiune, narativă şi ideatică, făcută din gânduri („gândurile-mi sunt îngrămădite unele în altele ca maşinile / într-un accident în lanţ pe autostradă”). Poeziile sale-s la trecutul imediat, chiar şi cele de dragoste. Nu întâmplător cele mai reuşite pasaje din textele lui Leonard Ancuţa sunt descrieri – chiar dacă-s descrierile unor stări („cînd te îndrăgosteşti eşti la fel de fericit ca atunci când înveţi să mergi / pe bicicletă şi bucuria e caldă în tine, înţeapă în trup şi-ţi vine să faci / cu ochiul soarelui. e ca şi cum o femeie s-ar tunde zero doar pentru tine”). Poeziile sale, fie declarative, fie narative, din când în când te lovesc cu idei („viaţa e o reclamă la moarte”), idei-stări („fără moarte n-ar exista nici dragoste până la moarte / nici artă”), îndemnuri („aşează-te lângă mine şi hai să rotim butonul / să ascultăm un post mai bun decât viaţa”), imagini-stări („ce frumoase pot fi femeile care pleacă / cât de frumoase atunci / când renunţă / cât de frumoase!”) sau alăturări imposibile, dar puternice („un coş apărut pe obrazul unui mort // dragostea mea îşi caută o nouă gazdă”)… O poezie sinceră şi făţişă, care se pare că nu are în plan să ajungă vreodată în manualele şcolare. Citindu-l pe Leonard Ancuţa te gândeşti că ai în faţă un poet care chiar scrie cum gândeşte şi deşi nu exagerează cu cuvinte „din alea” (care nu lipsesc, însă), zice chestii pe care lumea le evită sau chiar fuge de ele, ceea ce te face să-l crezi un avangardist fetişist sau un existenţialist mizerabilist. Un poet altfel, o poezie ca iubirea din titlul volumului pe care-l ţii în mâini.” (Mihail Vakulovski)
“Iată că după o lungă aşteptare, primul meu volum de poezie se pregăteşte să ajungă în locul destinat de drept, adică în mâinile cititorilor lui. Sunt nopţi nedormite, angoase, temeri, momente de luciditate sau de pierdere, halucinaţii sau sentinţe tăioase, toate adunate într-un volum care vină să corupă minţile şi emoţia cu o nouă formulă de transmisie – aş spune că este asemănătoare defribilatorului, pentru că vine să aducă ordine într-un haos în care trăirile mari sunt amestecate cu cele mici şi ceea ce cred că ne dorim sunt momentele de înălţare, de aceea e nevoie de un şoc. Am scris ca să provoc acest şoc, am căutat să caut vibraţia puternică, copleşitoare, în căutarea unui moment care nu se uită niciodată. E o experienţă adrenalinică, cu toţii ne-o dorim. E la câteva clipe de voi.” (Leonard Ancuţa)
