De curând, a apărut numărul 2 (707) pe luna februarie 2011, al revistei “Contemporanul. Ideea Europeană”, director Nicolae Breban. În această ediţie semnează Dan Mircea Cipariu, Nicolae Breban, Irina Petraş, Alex Ştefănescu, Maria-Ana Tupan, Dan Anghelescu, Răzvan Voncu, Aura Christi, Irina Ciobotaru, Magda Ursache, Adrian Dinu Rachieru, Ironim Muntean, Marian Victor Buciu, Liviu Ioan Stoiciu, Nicolae Balotă, Ion Ianoşi, Ştefan Borbely, Oana Safta, Lucian Delescu, Nicoleta Dabija, George Motroc, Victor Toledo, Milan Jesih, Luiza Barcan, Marina Ţvetaieva, Ion Lazu, Dana Duma, Călin Căliman, Eugenia Dumitru, Rodica Grigore, Emil Raţiu, Adrian Teodorescu, George Roca, Marin Radu Mocanu ş.a.
În cuprinsul acestei ediţii sunt prezentate şi două cărţi-eveniment: “Istoria dramatică a prezentului. Aventurierii politicii româneşti” de Nicolae Breban, Editura MNLR, şi “Pornind de la Nietzsche” de Ştefan Borbely, Editura Limes.
„Istoria dramatică a prezentului. Aventurierii politicii româneşti este nu numai o istorie şi o incursiune posibilă în filosofarea asupra istoriei, nici doar o dramatizare a unui secol crucial de trecut românesc cu mijloace specifice artei narative a prozatorului realist, ci şi o testare a propriilor capacităţi de sondare cu ajutorul uneltelor romancierului, prin urmare, o nouă, altă autoscopie. Cadou exuberant şi grav, plin de candoare şi astuţie, de subtilitate şi uimiri adolescentine, noul volum al lui Nicolae Breban înfurie şi bucură, în egală măsură, stârneşte revolte şi dă curaj pentru a merge mai departe, în cultura şi în istoria acestei ţări.”, a scris Ovidiu Pecican.
“Orice creaţie artistică e, sugerează Nietzsche, în mod fundamental, dionisiacă, fiindcă ea aparţine substanţei explozive a energiei oarbe de a fi. Atunci când un artist creează, el umblă la „supapa” dionisiacă a lumii: cei mai puţin înzestraţi o deschid mai puţin, perpetuând jocul decadent al „formelor”, pe când cei eliberaţi de convenţii ajută la transfigurarea senzorială a lumii, la convertirea sa în energie universală. În consecinţă, nici o creaţie nu e doar „personală”, ci cosmică: e „opera” eului cosmic, nu al celui individual, biografic, limitat.”, a scris Ştefan Borbely.
