La Editura Polirom, în colecţia “Biblioteca Polirom. Proză XXI”, a apărut volumul “Înspăimântătoarea viaţă personală a lui Maxwell Sim” de Jonathan Coe, în traducerea Luminiţei Gavrilă. “Înspăimântătoarea viaţă personală a lui Maxwell Sim” este cel mai recent roman al lui Jonathan Coe.
Maxwell Sim, protagonistul romanului, se află într-un moment de criză existenţială acută. Proaspăt divorţat, incapabil să comunice cu fiica sa, înstrăinat de toţi prietenii, nu îşi poate mărturisi nimănui angoasele. Atunci când primeşte o bizară propunere de afaceri care implică o lungă călătorie din Londra în insulele Shetland, Maxwell nu poate decât să accepte, pornind la drum cu inima deschisă, însoţit doar de vocea prietenoasă a sistemului de navigare prin satelit. Nu peste mult timp însă, călătoria ia o turnură ceva mai serioasă, purtându-l nu doar în cel mai îndepărtat punct al regatului, cât şi într-unul din cele mai întunecate unghere ale propriei sale vieţi. Romanul examinează noţiunile de identitate şi izolare, explorând paradoxul singurătăţii într-un timp în care tehnologia înlesneşte contactul între oameni mai mult ca niciodată.
„Speram să fac din eroul romanului meu, Maxwell Sim, un om obişnuit; mă întreb însă dacă, în lumea contemporană, fracturată de tot soiul de ambiţii politice, aşa ceva mai e posibil. Oricum, am vrut să fac din el un personaj fără nimic ieşit din comun: un om obişnuit, cu un serviciu obişnuit, într-un oraş obişnuit. De fapt, cred că asta e marea ambiţie a romanului: să găsească misterul, fiorul amorului, stranietatea pornirilor neaşteptate în cel mai comun loc cu putinţă.” (Jonathan Coe)
„Ca întotdeauna la Coe, simţul realităţii respiră din fiecare rând şi face din lectura fiecărei pagini o rară plăcere.” (The Guardian)
„Construit după bine-cunoscutul reţetar al lui Coe, Maxwell Sim este ca un explorator pentru care lumea nu trebuie să aibă nici un fel de secrete: curajos, spiritual şi lipsit de complexe.” (The Evening Standard)
„Coe ştie să gestioneze fără efort o abordare plină de riscuri a unei realităţi în aparenţă fără prea multe promisiuni.” (The Times)
