spot_img

48 de ore

Pe 7 ianuarie, 8:58 pm, făceam următorul comentariu pe site-ul Boomlit, adresându-mă lui Andrei Ruse, un mai tânăr autor. Spuneam aşa: „Scriitorii noştri, tineri sau nu (dar pe mine comportamentul deviat al celor tineri mă deprimă mai mult), s-au obişnuit să scrie orice, oricum, despre critici, mizând 1. pe scandal autopromoţional, 2. pe politeţea celui atacat, 3. pe obiectivitatea aceluiaşi. Un poet bun poate, de pildă, să răstoarne un hârdău de lături în capul meu; n-o să spun niciodată, din acest motiv, că e lipsit de valoare. Dar să dovedesc că minte/ calomniază/ bate câmpii pot. Aviz amatorilor.”.

Am pierdut, apoi, jumătate de zi de week-end (e drept că eram şi imobilizat în casă de o viroză) pentru a răspunde insinuărilor, calomniilor şi insultelor grobiene a doi poeţi, Răzvan Ţupa şi Claudiu Komartin. La fiecare insinuare, am cerut explicaţii; la fiecare acuză aruncată aşa, din vârful buzelor, am pus câte o întrebare. Am procedat metodic, fără să-mi permit cea mai mică deviere de la subiect şi digresiune ajutătoare. Am încercat să-i scot pe „interlocutorii” mei din beţia lor de cuvinte, expresii şi fraze întregi; şi am pus un spot de lumină pe fiecare lucru aberant pe care l-au susţinut.

În timp ce eu mă străduiam să fac toate astea pe site-ul Boomlit (8 ianuarie, 11:56 am – 4:57 pm) şi să evoluez într-un spaţiu poluat de calomnii şi insulte, păstrându-mi calmul englezesc în „discuţia” cu Răzvan Ţupa şi Claudiu Komartin, exact în acest interval…

…mai precis, pe 8 ianuarie, 4:48 pm, pe site-ul Agenţia de Carte a apărut un comentariu semnat „răzvan” – la aproape patru luni de la consumarea episodului cu plagiatul lui Vasile Bahnaru. Un episod de un umor nebun: anul trecut, un academician basarabean a copiat fraze dintr-un studiu al meu despre Grigore Vieru; iar studiul meu şi studiul academicianului au apărut în acelaşi volum omagial Grigore Vieru! În plus, academicianul a mai luat şi un premiu Grigore Vieru… Când jurnaliştii din Basarabia au descoperit chestia asta şi au scris despre ea, n-am făcut decât să le mulţumesc şi să spun: „Bietul academician!”. Cred şi astăzi că e o problemă, până la urmă, a basarabenilor înşişi: ei ştiu mai bine cine este Vasile Bahnaru. Am tratat cu umor întreaga poveste, aşa cum şi merita, din punctul meu de vedere. Ultimul comentariu la „episodul Bahnaru” a apărut, pe Agenţia de Carte, pe 22 septembrie 2010.

Şi acum facem un spectaculos salt temporal, până la comentariul apărut pe 8 ianuarie 2011, 4:48 pm, semnat „răzvan”. Îl reproduc integral, punând diacriticele: „Este cel puţin ciudat entuziasmul cu care este acuzat omul creditat pentru salvarea industriei cărţii în Republica Moldova şi care a atacat de nenumărate ori influenţa KGB-ului asupra culturii din Basarabia. Mai mult, este vorba întâmplător sau nu despre unul dintre membrii comisiei pentru studierea crimelor comunismului în Basarabia. Sunt mereu reticent atunci când este vorba despre acuzaţii exuberante. Şi aşa ar trebui să fie toţi cei care îşi aminesc de faptul că Eugen Barbu l-a acuzat pe Mircea Cărtărescu de plagiat atunci când noii scriitori din România erau deranjanţi, că, devenit incomod, Eugen Barbu însuşi a fost acuzat de plagiat şi lista poate continua. Aceste acuzaţii şi virulenţa lor nu au cum să fie întâmplătoare. În cazul în care este vorba despre un plagiat, nu credeţi că este o problemă penală? Care credeţi că este rostul acestor atacuri orientate numai spre denigrarea unei personalitaţi academice care a avut un rol esenţial în revigorarea limbii române dincolo de Prut? Credeţi cumva că scandalul şi lapidarea publică pot să rezolve o problemă care cere competenţe nu doar juridice dar şi literare?”.

Am descoperit acest comentariu seara târziu, din ceea ce s-ar putea numi baftă. Fiindcă urma să încep rubrica de faţă, Bibliomania, pe Agenţia de Carte, intrasem pe acest site şi deschideam diferite materiale, mai vechi sau mai noi. Am ajuns şi la „episodul Bahnaru”. Comentariul proaspăt postat m-a frapat. Iar el avea ca icon ceva ce-mi era de undeva cunoscut… Semăna cu o copertă. Coperta unei cărţi de… Răzvan Ţupa, omul cu care eu „dialogasem” jumătate de zi pe Boomlit.

Când am realizat asta (era aproape miezul nopţii), am postat imediat un comentariu (11.27 pm); şi l-am sunat pe Dan Mircea Cipariu. Eram, precum un jurnalist de investigaţie, frisonat de posibila mea descoperire. Dar dacă totuşi mă aflam pe o pistă falsă? Exista şi posibilitatea ca jocul întâmplării, buna memorie plus intuiţia mea să nu ducă nicăieri. Rămânea şi varianta ca apărătorul subit şi anonim al academicianului plagiator să nu fie Răzvan Ţupa. Dan Mircea Cipariu părea uimit de descoperirea mea. Cum naiba aflasem asta? A început să strângă cercul, să facă verificări, să-şi betoneze un nou material dedicat acestui subiect. L-a făcut.

A doua zi dimineaţă, adică pe 9 ianuarie, 11:06 am, nemaivând loc de întors, Răzvan Ţupa şi-a asumat, cu o ultimă dublă abureală (1. punând acum intenţionat icon-ul pe care îl pusese mai înainte din neatenţie; şi 2. citez: „Cât despre anonimat, am semnat cu prenumele meu, evitând tocmai mişcarea de (sic!) prin care încearcă să îşi facă un nume criticul dumneavoastră”), comentariul lui „răzvan”. Avusesem deci dreptate. Forumistul acela anonim, cetăţeanul acela înţelegător cu academicianul plagiator şi jegos cu criticul plagiat – era Răzvan Ţupa.

Aţi văzut filmul 48 de ore? Dacă nu, cunoaşteţi oricum genul proxim. Într-un interval de timp dat, trebuie prins un criminal. Pe alocuri, te strici de râs.

Eu n-am prins decât un autor cu aparenţe onorabile, un  tip „civilizat” care, exact în timpul unei dispute „principiale” pe bază de „analize” şi „argumente” de pe un site (Boomlit), a intrat fără să-şi decline identitatea pe un altul (Agenţia de Carte) pentru a justifica un plagiator. Şi pentru a-l acuza pe cel plagiat că este de partea KGB-ului şi că se opune studierii crimelor comunismului din Basarabia… E de râs? E.

Ca să dovedesc că „onorabilul” Răzvan Ţupa acţionează şi calomniază ca un forumist de cea mai joasă speţă, mi-au trebuit mai puţin de 48 de ore. Iată: 7 ianuarie, 8:58 pm – 9 ianuarie, 11:06 am.

Dragă „răzvan”, „onorabile” Răzvan Ţupa, de acum nu mai pierd nici un minuţel cu tine şi cu nickname-urile tale. Îţi doresc mult succes în continuare, pe drumul cotit al jegului.

Daniel Cristea-Enache

Articole recomandate

4 COMENTARII

  1. Am scris un articol-replica pentru R-L la un articol care te viza. Nu va aparea pentru ca nu se poate – mi s-a sugerat- ca eu, oficial al US, `sa ma pui in poblic cu un coate-goale`. Rezon! Am reflectat si am renuntat. Nu te pune nici tu. Adica noi… negustori, familisti… pardon, cu cine?

  2. Domnule Enache, ce urât vorbiți, ce urât scrieți!
    Credeam că vă veți ocupa de cărți, în noua rubrică de pe acest site, nu să ne dezvăluiți detalii mizerabiliste, inutile, pline de atâta ură.
    Dacă, în vreun fel, combustia dvs, intensă pe cât de acră, observ, vă usucă gura, apuca-ți-vă și scrieți un jurnal/roman despre „nemernicia” lui Țupa, poate devine literatură.
    Cui folosește ce detaliați mercantil acolo? (Vă propuneți, cumva, un rol de „asistentă” de site, după modelul celei care îngroașă audiența unui program TV, prin destrăbălare „colocvială”?)
    De ce nu oferiți un contra-exemplu, dacă Țupa este precum spuneți?
    Totuși, veți scrie despre vreo carte sau vă voi regăsi într-o zonă de pseudo-mondenități literare de Amazon? Unde vă este aristocrația pe care, dacă nu o găsiți în ființa dvs, măcar să o reflectați din inima bună a cărților?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508