La Editura Curtea Veche a apărut volumul “Mirosul Puşcăriei” de Ádám Bodor (foto) şi Zsófia Balla, în colecţia “Inedit”, în traducerea lui Marius Tabacu.
“Cât despre zona de graniţă, bineînţeles că nu întâmplător apare ea atât de des în scrierile mele. Oricum am lua-o, graniţa, cu împrejurimile ei, e un loc mult mai palpitant decât interiorul ţării. E o zonă fascinantă, plină de vrajă, locul unor aventuri misterioase, unde peisajul, cu toate adierile sale, e plin de tensiune. În zonele răsăritene ale Europei, aceste locuri erau împrejmuite cu garduri de sârmă ghimpată, închise cu bariere, cu pichete care se înălţau ameninţătoare peste şanţuri cu apă, unde până şi zburătoarele erau dubioase. Graniţele nu erau uşor de trecut, muritorii de rând nici nu se încumetau prin apropierea lor, iar gândirea celor care locuiau în apropiere sau chiar în zona de graniţă era determinată de o conştiinţă absurdă. Pentru că nu o dată s-a întâmplat ca graniţa să împartă în două o localitate, iar în asemenea cazuri oamenii stăteau de dimineaţa până seara cu ochii aţintiţi la o ţară străină”, au scris autorii.
Bodor Ádám s-a născut la 22 februarie 1936 în Cluj. După terminarea liceului, a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru complot împotriva statului. A început să publice în 1965, iar din 1969 a devenit liber‑profesionist. În 1982 a emigrat în Ungaria, unde a fost redactor-şef la editura Magvetõ din Budapesta. Sinistra körzet (Zona Sinistra, 1992) a fost tradusă în 16 limbi, iar în 2004 criticii spanioli au declarat-o cartea străină a anului.
Scrieri: A tanú (Martorul), nuvele, 1969; Plusz-minusz egy nap (O zi mai mult sau mai puţin), nuvele, 1974; Megérkezés északra (Destinaţia Nord), nuvele şi schiţe, 1978; Milyen is egy hágó? (Ce este o culme?), nuvele şi schiţe, 1980; A Zangezur hegység (Munţii Zangezur), nuvele şi schiţe, 1981; Az Eufrátesz Babilonnál (Eufratul la Babilon), nuvele, 1985; Sinistra körzet. Egy regény fejezetei (Zona Sinistra. Capitolele unui roman), 1992; Vissza a fülesbagolyhoz (Întoarcerea la buhă), culegere de nuvele, 1992; Az érsek látogatása (Vizita arhiepiscopului), roman, 1999; A börtön szaga (Mirosul puşcăriei), 2001.
Balla Zsófia este scriitoare şi jurnalistă. S-a născut la Cluj la 15 ianuarie 1949, unde a absolvit Academia de Muzică. Din 1993 trăieşte la Budapesta. Din volumele publicate: A dolgok emlékezete (Memoria lucrurilor, poeme, 1968); Második Személy (Persoana a doua, poeme, 1980); Kolozsvári Táncok (Dansuri clujene, poeme, 1983); Aşa cum trăieşti (poeme selectate şi traduse de Aurel Sorobetea, cu o prefaţă de Grete Tartler, 1983); Egy pohár fû (Un pahar de iarbă, poeme, 1993); Schönes, trauriges Land (poeme alese, traduse în germană de Hans-Henning Paetzke, 1998, Frankfurt pe Main); Schwerkraft und Mitte (poeme, 2001, DAAD Berlin, în germană de Daniel Muth); A harmadik történet (Istoria a treia, poeme, 2002, Pécs); Dichterpaare (Perechi de poeţi): Balla Zsófia împreună cu poetul austriac Alfred Koleritsch (poeme în maghiară şi în germană, 2007, Viena–Budapesta, traducere în germană de György Buda); Rózsa és Ibolya (piesă pentru teatru de păpuşi, după o poveste de Arany János, Miercurea-Ciuc, 2009)
