„Cuvinte grele,
Vorbe urâte,
Duceţi-vă-n noaptea
Care vă poartă.”
(Bacovia)
Aseară, la Antena 3, post pe care, îndeobşte,-l frecventez (deoarece combate bine!), la emisiunea dlui M. Gâdea (mioritismul căruia, fonetic, îl face să pronunţe bleo în loc de bleu, alias blö), dnii Andrei Cornea şi Mircea Cărtărescu au făcut obiectul unor comentarii pe cât de ignare, tot pe atât de scandaloase.
Cu excepţia a doi invitaţi: dl Lucian Mândruţă, mult mai acasă în domeniul literar, ca şi, dacă ţin bine minte, dl Mugur Ciuvică, a cărui intervenţie, în cazul Păunescu, a fost una de ordin strict politic, – s-a emis, acolo, aberaţia cum că, pe lângă răposatul Păunescu, poetul nostru „naţional” (!), autorul Levantului n-are nici urmă de talent, iar dl Andrei Cornea e o… râmă!
Pesemne,-i numai pierdere de vreme să le aduc la cunoştinţă acestor domni cu totul în afara unei minime instrucţii literare (căci de una filosofică, nici vorbă), că Mircea Cărtărescu este unul dintre marii noştri scriitori, sau că Andrei Cornea, pe lângă faptul că-i un eseist de prima mână, este un veritabil erudit, traducător şi exeget al unora pe nume Aristotel sau Platon.
Ştiu bine că această intervenţie îmi va dăuna grav… sănătaţii; dar, cum domnii despre care fac vorbire, este clar că nu-şi vor cere scuze de la autorii amintiţi, mă scuz, în numele lor, eu (care, altminteri, n-am nicio relaţie cu „deontologii”, necum cu CNA-ul).
Şerban Foarţă
8 noiembrie a. c.
stimabile, ati vrut sa le spuneti proctologi. ma mir ca ati rezistat sa vizionati o emisiune plina de flatulenta…
astea sunt avantajele şi virtuţile ignoranţei. ei vor fi fericiţi! principiile lor estetice sunt „e frumos ce-mi place mie, nu-i frumos ce-ţi place ţie”. aici se asemănă cu omul în pulăver „bleo” sau „blio” sau cum o fi fiind… nu vă enervaţi, e doar câinele meu, şoricarul…
Aveti perfecta dreptate, domnule Foarta.
erudit+Aristotel+Platon=Andrei Cornea
Din nefericite pentru frumoasa noastra tara,.. se pare ca ne indreptam tot mai mult spre incultura, fiind acest femomen provocat si promovat de catre sitemul care ne guverneaza,..care ne conduce,.. banul fiind singura lor valoare si arma ca sa ne stapaneasca, ca sa ne controleze, ca sa ne subjuge si ca sa ne fure tot, pana si talentul; ei, sunt in stare sa anihileze adevaratele valori ale culturii, singurele care ne dau inca identitatea noastra romaneasca, dar raman tot mai putine. Ignoranta este cel mai mare dusman al inteligentei.
Buna ziua. Imi pare tare rau ca n-ati apucat sa intrati ieri in direct cu poetii la Antena 2. I-am avut pe Vladareanu si Komartin, plus Brumaru prin telefon. Au spus lucruri de bun simt si chiar s-au uitat oamenii. Poate alta data…
Stimate domnule Lucian Mândruţă,
regret şi eu că n-am putut participa la emisiunea dvs., nefiind cu totul refăcut după o boală agasantă (şi,
aşadar, neprea în stare să, cum se spune azi, „socializez”), dar vă felicit, pe această cale, pentru micul renghi jucat, alaltăieri, beoţienilor ce-l confundau, fără probleme, pe fie-iertatul Păunescu cu Nichita! Nu spun că trebuie să ştii absolut toată poezia celor doi; dar o minimă ureche muzicală, un fler, o „bănuială” tot trebuie să ai, ca să nu confunzi graţia, câtă şi când este, nichitiană cu pasul de manevră sau marş a cestuilalt. Să nu confunzi harfa eoliană sau clavecinul cu trombonul!
@) Serban Foarta
O stringere amicala de mina, Domnului Serban Foarta!
Sau, mai simplu, dacă nu ştii, stai în banca ta. Dar boala datului cu părerea e contagioasă…
Dincolo de literatură, războiul ascunde un sîmbure politic. Atît Cornea, cît şi Cărtărescu sînt pro-băsescieni. Păunescu, reînviat în moarte pe gustul maselor şi prin contrast, mai erodează un pic electoratul portocaliu. Asta e, şi nimic mai mult. Se pregăteşte o mare victorie electorală de stînga.
Draga Floriniaru,
stau în banca mea, dacă doreşti, – din care n-am să fac, cu tine, banking!
Te intreb doar un lucru: să fi ajuns mai rău ca Bulă, în banca (sau în bancul) lui, încât să ne gândim la ştii tu ce, chiar şi atunci când ni se flutură un ditamai tramvaiul pe la nas?!
Să fie vorba tot de omu-n bleo (!), când îl scuipăm pe Cărtărescu (pe Cărtărescu, NU pe CărtărĂscu!!!) şi-l facem „râmă” pe un altul?
Oare ce-are sula-n coastă cu subprefectura noast’ă?
Nu vezi că suntem comici (ai micilor ecranii!) când confundăm valoarea cu biata oranjadă?
Să te învăţ un cântec: Vine stânga, aoleo,/ Să-l bocim pe omu-n bleo!
Dar, vorba lui Eluard: Pământu-i albastru ca o portocală…
Revin cu un addendum:
cenaclul Flacăra, după cum ştim (dacă mai ştim), se încheia apoteotic cu un interminabil „vivat!”. Azi, când se reproduce encomiumul acesta, peste „trăiască Ceauşescu” se sare cu dezinvoltură:
Trăiască România,
trăiască tricolorul,
trăiască puncte-puncte,
măria sa poporul!
Am putea să umplem lacuna semnalată cu un alt nume, cu Băsescu, de o pildă, – numai că se strică ritmul şi măsura.