La Editura Humanitas, în colecţia „Raftul Denisei” a apărut volumul “Epoca de fier” de J. M. Coetzee, volum distins cu premiul “Cartea anului” în Marea Britanie, de “Sunday Express”. Volumul a fost tradus în română de Irina Horea.
“Epoca de fier”, considerată în 1990 “Cartea anului” în Marea Britanie de “Sunday Express”, împleteşte cu subtilitate şi umor reţinut tragedia personală cu dramatismul unei epoci marcate – în Africa de Sud – de rasism şi de violenţe sociale şi politice. Doamna Curren, o fostă profesoară de limbi clasice, suferă de cancer în fază terminală. Într-o scrisoare-jurnal, adresată fiicei ei plecate demult în America, eroina îşi descrie noua condiţie, ce o împinge spre reconsiderarea propriei vieţi, pe fundalul unei realităţi faţă de care, fără a o fi ignorat, a preferat să se păstreze într-o pasivitate filozofică până în acel moment – ororile apartheidului. Străduindu-se să-şi accepte boala care o macină, doamna Curren descoperă cu disperare şi mânie crescânde „cancerul“ social şi cultural al Africii de Sud. Incendierea unei aşezări locuite de negri, uciderea unor activişti adolescenţi, abuzurile şi brutalitatea poliţiei şi armatei, furia şi revolta compun o plasă tot mai strânsă în jurul eroinei, aducând violenţele până în pragul casei sale. Episoadele dramatice iau amploa-re pe măsură ce degradarea fizică a doamnei Curren se accentuează, făcând-o tot mai dependentă de Vercueil, un om al străzii beţiv care şi-a făcut culcuş pe aleea ei. Vercueil îi devine singura fiinţă umană apropiată, iar relaţia dintre cei doi este surprinsă magistral de Coetzee.
„Premiul Nobel pentru literatură i se acordă lui J.M. Coetzee, care înfăţişează într-o multitudine de feluri surprinzătoarea implicare a outsiderului.“ (Motivaţia juriului Nobel 2003)
JOHN MAXWELL COETZEE (n. Cape Town, 9 februarie 1940) îşi încheie strălucit studiile de literatură engleză şi matematică la University of Cape Town în 1961, apoi se mută în Anglia, unde lucrează ca programator. Îşi ia doctoratul cu o teză despre Samuel Beckett la University of Texas, Austin (1965-1969), ţine cursuri de literatură la New York până în 1971, apoi la University of Cape Town. Debutează cu romanul “Dusklands” (1974), urmat de “In the Heart of the Country” (1977) şi “Aşteptându-i pe barbari” (Waiting for the Barbarians, 1980; Humanitas, 2005), care îi aduce James Tait Black Memorial Prize. Publică apoi “Viaţa şi vremurile lui Michael K” (Life & Times of Michael K, 1983 – Humanitas Fiction, 2009), distins cu Booker Prize şi Prix Femina Étranger, Foe (1986 – Jerusalem Prize, 1987), “Epoca de fier” (The Age of Iron, 1990 – The Sunday Express Book of the Year) şi “Maestrul din Petersburg” (The Master of Petersburg, 1994 – Irish Times International Fiction Prize, 1995; Humanitas Fiction, 2008). “Boyhood” din 1997 şi “Youth” din 2002 fac parte din ciclul autobiographic “Scenes from Provincial Life”. Militant pentru drepturile animalelor, Coetzee publică în 1999 volumul “The Lives of Animals”. Romanul “Dezonoare” (Disgrace, 1999; Humanitas, 2006) îi aduce un nou Booker Prize, iar “Elizabeth Costello” (2003) şi “Slow Man” (2005) se bucură de o foarte bună receptare. În 2007 şi în 2009 apar două dintre cele mai puternice romane ale lui Coetzee, “Jurnalul unui an prost” (Diary of a Bad Year) şi, respectiv, “Summertime”, ultimul din ciclul său autobiografic. J.M. Coetzee este autorul mai multor volume de eseuri filozofice şi literare. Din 2002 trăieşte în Australia, fiind profesor emerit la University of Adelaide. În 2003 primeşte Premiul Nobel pentru literatură.
