Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College, New York, revine în România, la începutul celei de-a doua jumătăţi a acestei luni, pentru o serie de evenimente, iniţiate şi organizate de Editura Polirom şi Institutul Francez / Ambasada Franţei în România. Autorul va fi prezent în cadrul „Serilor Obsevator cultural”, unde vor fi prezentate cele mai recente volume apărute în seria de autor de la Editura Polirom (“Vizuina”, “Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian”, “Variante la un autoportret”, “Anii de ucenicie ai lui August Prostul” şi “Plicul negru”) şi a volumului “Laptele negru”, publicat recent de Editura Hasefer, va fi prezent în cadrul Târgului de carte Gaudeamus, pentru deschiderea oficială a evenimentelor Institutului Francez la actuala ediţie a târgului, va susţine conferinţa “Celan-Fondane: exil şi eternitate”, un dialog între autor şi Edward Kanterian, la Facultatea de Litere, va participa la masa rotundă “Norman Manea: obsesia incertitudinii”, la Târgul de Carte Gaudeamus, şi va fi invitat la „Cafeneaua critică”.
Vizita, derulată la invitaţia Ambasadei Franţei în România, are ca prim scop marcarea, şi în România, a prestigioasei distincţii primite de Norman Manea din partea statului francez în primăvara acestui an: Ordinul francez al Artelor şi Literelor – titlul de Comandor (cel mai înalt rang).
Norman Manea a părăsit România în 1986 şi s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, unde a devenit scriitor în rezidenţă şi profesor la mai multe universităţi americane, inclusiv la Bard College din statul New York. Deşi trăieşte la New York, continuă să scrie numai în limba română.
Apreciat deopotrivă atât de nume importante ale scenei literare internaţionale, precum Heinrich Böll („Nu am nici o îndoială că Norman Manea este unul dintre autorii care merită pe deplin să fie cunoscuţi în întreaga lume”) sau Orhan Pamuk („Prin talentul şi creativitatea sa, Norman Manea este unul dintre Marii Români”), cât şi de critici importanţi de la cele mai prestigioase publicaţii ale lumii, ca The Washington Post („Un scriitor de o acută conştiinţă şi o formidabilă originalitate”), Corriere della Sera („Un mare scriitor al Europei Centrale”) sau La Vanguardia („Unul dintre marii prozatori români şi europeni de azi”), Norman Manea este astăzi cel mai tradus autor de limba română.
Membru al Academiei de Arte din Berlin din 2006, Norman Manea este autorul a peste douăzeci de volume de ficţiune şi eseuri. Scriitorului i-au fost decernate, în 1992, Bursa Guggenheim şi prestigiosul Premiu MacArthur („Nobelul American”). În 1993, Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei de „Literary Lion” al Bibliotecii. În 2002, lui Norman Manea i-a fost atribuit Premiul Internaţional de Literatură Nonino pentru „Opera Omnia”, iar în 2006, premiul Medicis étranger. Tot în 2006, scriitorul a fost distins cu Meritul Cultural în grad de comandor de către preşedintele României, a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin şi în juriul internaţional al premiului Nonino. în 2008, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Bucureşti şi „Babeş-Bolyai” din Cluj, iar în 2009, Premiul Literar Francine et Antonie Bernheim (Franţa).
Editura Polirom a iniţiat în 2008 seria de autor Norman Manea în cadrul căreia au apărut, până în prezent: Intoarcerea huliganului, Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici, Inaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow, Vorbind pietrei, Atrium,Variante la un autoportret, Vizuina, Anii de ucenicie ai lui August Prostul, Plicul negru şi Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian.
