Marele Poet Adrian Păunescu a murit vineri, 5 noiembrie 2010, ora 07.15. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă comunicatul de presă semnat de directorul de imagine al Uniunii Scriitorilor din România, Horia Gârbea, şi declaraţia dată pentru Mediafax de preşedintele secţiei Poezie – Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bucureşti, Dan Mircea Cipariu. „Personalitate complexă, controversată, cu un mare impact asupra publicului prin poezia sa grandilocventă și cantabilă, Adrian Păunescu a fost o figură de mare popularitate a ultimelor decenii. Prin dispariția lui Adrian Păunescu, literatura română pierde un poet notabil și un talentat gazetar”, a scris Horia Gârbea. „Moartea unui mare poet te îndepărtează de biografia sa pământeană şi te aduce mai aproape şi poate că mai spiritual de poezia sa. Pentru mine, Adrian Păunescu va fi mereu un poet viu!!”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
„Adrian Păunescu a fost şi va rămâne un fenomen pentru receptarea poeziei. Amintesc aici ca probă de neatacat pentru audienţa naţională a operei lui Adrian Păunescu antologia de poeme din 1978, apărută în colecţia BPT, „Poezii de până azi”, cu o prefaţă de Eugen Barbu şi o postfaţă de Şerban Cioculescu, un record mondial nedoborât pentru tirajul unei cărţi de poezie: 155.000 exemplare! Adrian Păunescu lasă în urma sa şi o operă literară, şi o operă socială. Legea 118/2002 privind instituirea indemnizaţiei de merit pentru 1500 de personalităţi române de prestigiu ale ştiintei, culturii şi sportului, personalităţi ce primesc lunar echivalentul a trei salarii minime brute pe ţară, a fost, este şi va fi una dintre marile bătălii câştigate de Adrian Păunescu pentru elitele României! Mi-e greu să vorbesc despre colegul meu de Poezie la trecut. L-am vizitat cu puţină vreme să fie internat împreună cu Liviu Drăgan, preşedintele TotalSoft, pentru a-i propune să accepte un mare premiu şi să realizeze o conferinţă publică la Atheneul Român. M-a impresionat tabloul mare din biroul său în care era el şi Nichita Stănescu la sărbătorirea a 50 de ani de viaţă ai lui Nichita Stănescu. M-a impresionat entuziasmul cu care a vorbit minute întregi despre câţiva mari dispăruţi: Nichita Stănescu şi Marin Preda Am discutat despre breasla noastră literară, cu bunele şi relele ei.Acum sunt nevoit să anunţ veştile administrative ale morţii sale: Uniunea Scriitorilor face toate diligenţele pentru ca Adrian Păunescu să fie îngropat pe Aleea Scriitorilor de la Cimitirul Bellu. Dacă familia va dori, trupul neînsufleţit al lui Adrian Păunescu va fi depus în sediul USR de pe Calea Victoriei. Preşedintele Nicolae Manolescu scrie pentru „România literară” un text despre marele poet. Moartea unui mare poet te îndepărtează de biografia sa pământeană şi te aduce mai aproape şi poate că mai spiritual de poezia sa. Pentru mine, Adrian Păunescu va fi mereu un poet viu!!” – a declarat Agenţiei Mediafax preşedintele secţiei Poezie – Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bucureşti, Dan Mircea Cipariu
„Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti anunţă cu deosebită tristeţe încetarea din viaţă a scriitorului Adrian Păunescu. Cunoscutul poet s-a născut la 20 iulie 1943, la Copăceni, judetul Bălți, Basarabia și-a petrecut cea mai mare parte a copilariei la Bârca, judetul Dolj. A absolvit studii superioare la Facultatea de Filologie a Universității București. Adrian Păunescu a debutat în presă în anul 1960 cu poezie, editorial în 1965, și a publicat peste 50 de volume de poezie și publicistică. Din 1973 a condus revistei Flacara, pîna în iulie 1985. A înființat Cenaclului Flacăra cu care a dat spectacole în toată țara. În urma unor incidente petrecute la un spectacol de la Ploiești, în iunie 1985, Adrian Păunescu a căzut în dizgrația autorităților, a pierdut conducerea revistei și cenaclul a fost oprit. Adrian Păunescu a scris numeroase poeme ocazionale atît în favoarea regimului comunist, a dictatorului Nicolae Ceaușescu și a soției acestuia, cît și unele de contestare care au fost publicate în epocă. După 1989 nu și-a negat ideologia de stînga și nici simpatia pentru Ceaușescu căruia a continuat să îi închine poeme. A reînființat revista și cenaclul, dar fără succes, și a condus scurtă vreme cotidianul Sportul românesc. După 1989 a făcut parte din Partidul Socialist al Muncii, apoi din PSD. Adrian Paunescu a fost senator avînd două mandate: 1992-1996 si 2000-2004. A condus Comisia de Cultură a Senatului și a avut un rol important în promovarea legii indemnizațiilor de merit pentru membrii uniunilor de creație. A fost distins în 2004 cu Ordinul National „Steaua Romaniei”, în grad de Cavaler și în 2010 cu „Meritul Academic” pentru creația sa literara și pentru sustinerea proiectelor Academiei Române. Dintre volumele sale: Ultrasentimente (1965, poezii, debut editorial), Mieii primi, Fântâna somnambulă , Sub semnul întrebării (1971, interviuri), Istoria unei secunde (1971, cel mai important volum al său), Lumea ca lume (1973, publicistică), Repetabila povară. Și-a reluat textele în numeroase antologii de autor. Pentru publicul larg, Adrian Păunescu a fost cel mai cunoscut poet al ultimilor 50 de ani și a fost considerat ca urmare și cel mai valoros în diferite sondaje de opinie. Textele sale, multe puse pe muzică, sînt de largă notorietate. După 1973 și mai ales după 1985, critica literară nu i-a mai acordat practic nicio atenție. Personalitate complexă, controversată, cu un mare impact asupra publicului prin poezia sa grandilocventă și cantabilă, Adrian Păunescu a fost o figură de mare popularitate a ultimelor decenii. Prin dispariția lui Adrian Păunescu, literatura română pierde un poet notabil și un talentat gazetar” – Comunicatul Uniunii Scriitorilor din România redactat de Horia Gârbea