Mâine, 3 noiembrie 2010, ora 17:00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (Bd. Dacia nr. 12, Bucureşti) are loc decernarea premiilor revistei “Contemporanul”. Evenimentul este organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române, revista “Contemporanul” şi CORECTbooks. Invitaţi: Nicolae BREBAN, Marian Victor BUCIU, Alex ŞTEFĂNESCU şi Răzvan VONCU. Amfitrioni: Sorin Roşca STĂNESCU şi Aura CHRISTI.
„Reînfiinţarea revistei “Contemporanul” a fost, în 1990, în turmentata tranziţie spre democraţie a României, o BUNA VESTIRE… atât din punct de vedere cultural cât şi politic, aş zice, pentru echilibrarea atmosferei de isterie resentimentară care bântuia scena publică. Însuşi subtitlul IDEEA EUROPEANĂ semnaliza, cui vroia să înţeleagă, că privirea trebuie întoarsă de la etnocraţia anilor ’30, care obseda o parte din public şi chiar din elita culturală, spre viitorul european al ţării, în noul mileniu care se apropia.”, a spus Norman Manea.
„Ce loc îi revine în viaţa mea revistei “Contemporanul. Ideea Europeană”? Un rol important pentru ca să pot continua să cred în România, în destinul ei. “Contemporanul. Ideea Europeană” are clasă, distincţie, eleganţă, calităţi din ce în ce mai rare în România intelectuală de astăzi. Iar alianţa între un mare scriitor – Nicolae Breban – şi o revistă importantă este o formulă ideală de eficacitate şi persistenţă în timp.”(Basarab Nicolescu)
„În primul rând, cred că revista “Contemporanul. Ideea Europeană va fi printre cele care va face faţă crizei. Îi urez din tot sufletul aceasta, pentru mine ea rămânând în continuare printre publicaţiile de cultură care, de ani şi ani, îmi menţin interesul atât ca cititor, cât şi ca autor. Sunt sigur că plăsmuitorii acestei reviste de acuprindere panromânească, inclusiv basarabeană, vor fi şi de la criză înainte, precum spuneau anticii, apud vexilia – sub (aceleaşi) flamuri: ale literaturii, ale culturii, ale spiritului superior. Sursum corda!” (Leo Butnaru)
“Contemporanul. Ideea europeană” îşi are un loc al ei, necesar, în peisajul presei culturale româneşti (nu numai prin tradiţia ei, ci şi prin contribuţia ei actuală la dezbaterea problematicii literar-artistice, moral-filosofice şi ştiinţifice la ordinea zilei).” (Călin Căliman)
„ Contemporanul este una dintre revistele care trebuie să intre în memoria afectivă a profesioniştilor scrisului din România şi, esenţial, pe listele de finanţare a „culturii scrise vii”. Cu personalitatea romancierului Nicolae Breban care legitimează cultura naţională, “Contemporanul” ar trebui să fie peste vremuri, mode şi timp!” (Dan Mircea Cipariu)
„Pentru mine revista “Contemporanul. Ideea Europeană” este lectura mea lunară obligatorie. Am nevoie de gândurile lui Nicolae Balota privind literatura universală, de articolele lui Ion Ianoşi, de cronicile Irinei Petraş, ale lui Răzvan Voncu, de interviurile şi eseurile Aurei Christi, de editorialele lui Nicolae Breban. Este un miracol cum puteţi, lună de lună, să-mi aduceţi bucuria.” (Mariana Cris)
„Pentru mine este foarte importantă revista “Contemporanul”, pentru că în această revistă o citesc pe Irina Petraş, aici îl citesc pe Ştefan Borbely, pe profesorul Basarb Nicolescu, pe Aura Christi, pe Nicolae Breban, pe mulţi alţii. “Contemporanul” este o revistă importantă, ea îmbinând extrem de armonios trecutul cu prezentul, ceea ce este deja statornicit cu ceea ce e nou, tânăr…” (Lucia Dărămuş)
„ Contemporanul. Ideea Europeană” îmi oferă senzaţia fericită de a putea participa (chiar şi citiorul participă, nu-i aşa?) la cultura înţeleasă în cel mai înalt sens al ei. E o revistă care reuşeşte să menţină doi poli, cel al recunoaşterii şi re-interpretării trecutului literar (şi al trecutului ca idee, ca reper), şi cel al înnoirii, al căutării de noi forme de exprimare/înţelegere literară. Dimpotrivă, tensiunea e dătătoare de roade. “Contemporanul” e o revistă de mare ţinută, un reper pentru celelalte reviste şi o desfătare intelectuală pentru cei care o lecturează.” (Adriana Teodorescu)
“Tuturor colegilor şi colaboratorilor – le mulţumim”- Aura Christi
“Contemporanul” este al lui Nicolae Breban şi al Irinei Petraş, al lui Alex Ştefănescu şi Răzvan Voncu, al lui Ştefan Borbély şi al Constantinei Buleu, al lui Marian Victor Buciu şi Iulian Boldea, al lui Dan Mircea Cipariu şi al Mariei-Ana Tupan, al lui Nicolae Balotă şi Ion Ianoşi, al lui Gheorghe Schwartz, al Irinei Ciobotaru şi Ion Vianu.
“Contemporanul” este al lui Leon Volovici şi Norman Manea, al Adrianei Teodorescu şi Daniel Cristea Enache, al Magdei Ursache, al lui Bogdan Mihai Dascălu şi Anamaria Romiţan, al Doinei Dascălu şi Crişu Dascălu, al Danei Duma, Călin Căliman (Mister “Contemporanul” ), al Luizei Barcan, al lui Marin Radu Mocanu, al lui Moshe Idel şi Victor Frunză, al lui Edward Sava, al lui Liviu Antonesei şi al Nicoletei Dabija, al Anei Blandiana şi al lui Romulus Rusan, al lui Leo Butnaru, al Rodiсăi Grigore, al lui Vasile Andru, Cassian Maria Spiridon, Gabriela Melinescu, Philippe Palini, Liviu Ioan Stoiciu, Mihail Gălăţanu, Gellu Dorian, Lucian Vasiliu, Daniel Corbu, Cristian Bădiliţă, Marius Sala, Eugen Simion,Varujan Vosganian, al corespondenţilor noştri din străinătate: Eugenia Dumitriu (Spania), Irina Boca (Canada), Mircea Gheorghe (Canada), S. Damian (Germania), Lucia Dărămuş (Anglia) etc. etc. “Contemporanul” este, da-da, în acel „azi etern al spiritului”, şi al scriitorilor care au devenit de mult legendă, mit, scriitori, din operele cărora publicăm cu ritmicitate în paginile revistei: Rilke, Dostoievski, Goethe, Nichita Stănescu, Evtuşenko, Platonov, Durand, Nietzsche, Schopenhauer etc. “Contemporanul” este, da, şi al meu, şi al Mihaelei David, economistul care a rămas din prietenie şi din admiraţie lângă noi, fără să fie remunerată. Şi al consilierului nostru juridic, Ion Cojocaru, care a dus, pe întinderea unui deceniu, războaie după războaie pentru a-l ţine în viaţă şi pentru a-l apăra, devenind astfel un membru al tribului Conte. Da. Conte este şi al fratelui meu, Andrei Potlog, care a redresat distribuţia revistei şi căruia îi mulţumesc pentru hărnicia şi devotamentul său.
Să ne amintim şi de înaintaşii noştri iluştri. “Contemporanul” este nu mai puţin al lui Constantin Dobrogeanu Gherea, al cuplului Nădejde, al lui Ion Creangă şi George Bacovia, al lui Iosif Sava şi Nichita Stănescu, al lui Tristan Tzara, al Hortensiei Papadat Bengescu şi al lui G. Călinescu, „divinul critic” care a ţinut în paginile acestei foi de cultură celebra Cronică a optimistului. “Contemporanul” este, firesc, şi al celor 900 de semnatari ai Apelului pentru salvarea culturii române vii, lansat de Nicolae Breban şi Aura Christi, cărora le mulţumim şi pe această cale pentru formidabila solidaritate.
Vedeţi ce mare familie mare este, în realitate, revista “Contemporanul”? Tribul Conte. […]
Oboseala, lehamitea, zădărnicia, trădarea, izolarea, singurătatea, guvernele, batjocura faţă de o cultură majoră cum e cea română… trec. Da. Vor trece. Rămân şi vor rămâne, fireşte, cărţile. Revistele. Bruma de lumină – bubuitoare, violentă, copilăroasă – păstrată ca prin minune. Rămân cultul prieteniei, cultul valorii. Rămâne dictatura valorii, dacă vreţi. Şi o atroce dorinţă uimitoare, de neînţeles, de o încăpăţânare crescând, straniu, în intensitate, de a-ţi face datoria aici, la tribul Conte, împreună cu prietenii, împreună cu colegii. Împreună cu Tribul Conte: o Castalie, o mână de oameni superiori, pe care nu vreau să-i dezamăgesc. Nu vrem să-i dezamăgim. Nu numai fiindcă refuz să-i dau dreptate lui Razumihin, care susţinea tembel-pornit că „noi în loc de sânge avem zer”., a scris Aura Christie.
Parteneri: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Asociaţia EuroPress
Parteneri media: Agenţia de Carte, TVR, TVR Cultural, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi
