Astăzi, 19 noiembrie 2010, ora 17:00, la standul Editurii Humanitas, în cadrul Târgului Internaţional de Carte Gaudeamus vor fi lansate volumele câştigătoare ale Concursului de Debut Literar UniCredit 2010: “Aproape a şaptea parte din lume” de Cătălin Pavel, “Destulă pace pentru un război” de Laurenţiu Ion şi “Capela excomunicaţilor” de Adrian Buzdugan. Vor vorbi: Cătălin Pavel, Adrian Buzdugan, Laurenţiu Ion, Liviu Papadima, Paul Cernat, Marius Chivu, Cristina Guseth, Anca Nuţă.
„Aproape a şaptea parte din lume” face notă aparte în peisajul prozei româneşti actuale. E un roman a cărui acţiune se petrece peste tot şi nicăieri: în lunecarea fără de sfârşit a roţilor de tren, în siturile arheologice din deşertul african, în Stockholm şi în Timişoara şi, mai ales, în gândurile întortocheate ale personajelor şi în dialogurile întretăiate dintre acestea, purtate la distanţă, prin intermediul cuvântului scris – o singură dată telefonic; un roman cu personaje bizare şi provocatoare, al căror destin şi ale căror traume se revelează cu încetul, într-un balans al prezentului şi al trecutului, al spunerilor şi al tăcerilor.
Stravechea metaforă a vieţii ca o călătorie, cu destinaţie întotdeauna incertă, îşi găseşte în Aproape a şaptea parte din lume o reîntrupare modernă surprinzătoare. Combinaţie inedită de patos şi inteligenţă, scris cu nerv stilistic autentic, cu priză la detaliu şi cu darul formulării pregnante, romanul îl poartă pe cititor prin meandrele unei aventuri existenţiale seducătoare.“ (a scris Liviu PAPADIMA despre “Aproape a şaptea parte din lume” de Cătălin Pavel)
CĂTĂLIN PAVEL (n. 1976) este doctor în arheologie, autor al unui volum de teorie şi metode arheologice şi coautor al unui dicţionar de mitologie greacă şi romană. A lucrat în situri din România, Maroc, Franţa, Germania, Anglia şi în special Turcia (la Milet şi, în ultimele cinci campanii, la Troia). A fost Mellon Fellow al Institului Arheologic Albright din Ierusalim, bursier al Colegiului Noua Europă din Bucureşti şi Chevening Fellow al Universităţii din Oxford.
„În “Destulă pace pentru un război” imaginarul se descompune, stroboscopic, în faţa unei lumi ieşite din ţâţâni, şi o voce lucidă, neliniştită, îi înregistrează din off destrămarea. Un volum inegal, cu câteva poeme ce ar fi putut să lipsească, dar cu o energie şi o intensitate poetică de neignorat. Atenţia infinitezimală pentru datele imediate ale unui real care face implozie, vizionarismul psihedelic şi scriitura complexă, nervoasă, fracturată, în care rafinamentul unor notaţii melancolice şi al unor flash-uri livreşti se ciocneşte, pe un fundal acut biografic, de referinţe hi-tech, fac din această culegere poetică o promisiune pe care, cred, se poate conta.“ (a scris Paul CERNAT despre “Destulă pace pentru un război” de Laurenţiu Ion)
LAURENŢIU ION s-a născut în Târgovişte, la 18 ianuarie 1991. Debutează publicistic în anul 2009, în revistaFeedback.
„Stranii distopii, teorii şi conspiraţii istorice şi Sci-Fi (lozofice), alternând tehnologia cu livrescul în cheie absurd-fantastică, totul scris alert şi dens, cu ingeniozitate imaginativă şi bogăţie lexicală. Personaje misterioase şi periculoase, situate mereu la limita dintre geniu şi nebunie, dintre patologie şi vizionarism, construiesc scenarii speculative în care lumea este, cel mai adesea, în pericol. Fiecare ficţiune asigură posibilităţi catastrofice şi o cantitate apreciabila de nelinişte.“ (a scris Marius CHIVU în “Dilema veche” despre “Capela excomunicaţilor” de Adrian Buzdugan)
„După ce am citit “Capela excomunicaţilor”, am avut o clipă de panică: nu cumva sunt texte ale vreunui maestru străin de care eu n-am auzit încă? L-am întrebat şi pe autor dacă e el sau altul («Eşti tu, Horaţio, sau eu nu-s eu?», vorba lui Hamlet) şi s-a dovedit, sau aşa cel puţin afirmă Adrian Buzdugan, că e chiar el! Cartea sa de proză scurtă, excelentă, cred eu, merită toată atenţia din partea cititorilor, dar şi a editorilor.“ (Nicolae PRELIPCEANU, Viaţa Românească)
ADRIAN BUZDUGAN s-a născut la 22 aprilie 1971 în Huşi. După ce debutul anunţat la Editura Junimea cu “Treisprezece gloanţe şi de restul… morcovi” (1992) nu se mai produce, alege să renunţe la scris şi urmează cursurile Facultăţii de Filosofie din Iaşi. În 2001 se stabileşte în Brăila, unde devine profesor de ştiinţe sociale. Din 2007 începe să publice cronică de film, pamflet, recenzii de carte, eseuri şi poezie în diverse publicaţii din ţară. Povestirile selectate în acest volum, aflate undeva la confluenţa dintre umor, fantastic, absurd, filozofie şi ficţiune ştiinţifică, au apărut în Viaţa Românească, Vatra, Familia, Dacia literară, Luceafărul de dimineaţă, Apostrof, Litere, Helion, Nautilus, Oglinda literară, Dominus şi i-au adus autorului Marele Premiu la Concursul Naţional de Creaţie Literară Vasile Voiculescu – 2009, Premiul Naţional Moştenirea Văcăreştilor – 2009, Premiile Helion II şi III în 2008, respectiv 2009, şi, bineînţeles, Marele Premiu pentru Secţiunea proză scurtă la Concursul de Debut Literar UniCredit, 2010.
