Lector dr. Duşiţa Ristin a trimis pe adresa AgenţieideCarte.ro un text de prezentare a volumului “Tinereţea lui Don Quijote” de Marin Sorescu, tradus de curând în limba sârbă de poetul Adam Puslojić, Editura Srpska književna zadruga, în “colecţia albastră”, ediţia CII. În „colecţia albastră” nu a mai apărut nici un volum din anul 1940, când Leposava Bela Pavlović a publicat cunoscuta ei antologie “Fragmente din proza românească”, care a cuprins 10 autori (C. Negruzzi, V. Alecsandri, Al. Odobescu, I. Creangă, M. Eminescu, I. L. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voineşti, N. Iorga, Regina Maria şi M. Sadoveanu). Redăm, în exclusivitate pentru Agenţiadecarte.ro, textul de prezentare al Duşiţei Ristin:
În această toamnă, poetul Adam Puslojić a dăruit cititorilor din Serbia o superbă carte cu o amplă selecţie de traduceri din poezia lui Marin Sorescu, Mladost Don Kihota (Tinereţea lui Don Quijote). Volumul a apărut în condiţii grafice excelente în limba sârbă la una dintre cele mai vechi edituri din Belgrad înfiinţată în 1892, Srpska književna zadruga, în colecţia albastră, ediţia CII, tomul 686, cu o prefaţă de Srba Ignjatović, notă biobiliografică de Adam Puslojić, 210 pag.
Se cuvine spus faptul că în colecţia respectivă de la importanta editură nu s-a mai tipărit nici un volum din anul 1940, când Leposava Bela Pavlović a publicat cunoscuta ei antologie Fragmente din proza românească şi a cuprins 10 autori (C. Negruzzi, V. Alecsandri, Al. Odobescu, I. Creangă, M. Eminescu, I. L. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voineşti, N. Iorga, Regina Maria şi M. Sadoveanu).
Alături de Nichita Stănescu, pentru spaţiul literar sârbesc Marin Sorescu reprezintă un model şi reper axiologic care se regăseşte în creaţia poeţilor din Serbia încă din deceniul al şaptelea al secolului trecut. Prima traducere în străinătate din creaţia poetului român a apărut în urmă cu mai bine de patru decenii, în 1969, în limba sârbă, Život u točku (Viaţa în roată), şi se datorează aceluiaşi, după mărturisirea lui Marin Sorescu, „haiduc balcanic, entuziast, neastâmpărat şi clocotrist Adam Puslojić, temeinic cunoscător (degustător) al sufletului liric românesc în spaţiul cultural sârbesc”. Pe lângă cele 141 de poezii din diferite ipostaze ale creaţiei lui Marin Sorescu, volumul Mladost Don Kihota (Tinereţea lui Don Quijote) mai cuprinde şi câteva desene care îl reprezintă pe poetul român, precum şi versiunea în limba sârbă a poeziei Casa lui Marin, scrisă de Adam Puslojić la Negotin, în Serbia, în 1996. Aşa cum viaţa în roată a crescut rotund şi a devenit o roată a vieţii pentru Adam Puslojić, casa lui Marin Sorescu este şi ea undeva mai sus, într-un cer nemuritor, sau alteori „mai la vale, departe de tot”, locul de regăsire de dincolo de realitate şi vis a celor doi poeţi şi buni prieteni.
Duşiţa Ristin
