Astăzi, 17 noiembrie 2010, ora 17:00, la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională (strada J. L. Calderon nr. 39, Bucureşti) va fi evocat celebrat arhitectul G. M. Cantacuzino, cel care a construit Palatul Băncii „Crissoveloni” din strada Lipscani, azi unitate a Băncii Naţionale a României, Palatul „Elisabeta”, azi restaurantul „Mărul de Aur”, Hotelul „Belona” de la Eforie, Hotelul „Rex” de la Mamaia şi multe altele. Evenimentul este organizat de Primăria Sectorului 2 Bucureşti.
Organizatorul acestei conferinţe pentru locuitorii sectorului 2 este domnul profesor Virgiliu Z. Teodorescu, membru în Comitetul de coordonare a Comisiei de Istoria Oraşelor din cadrul Academiei Române şi fost membru în Comisia Monumentelor de For Public din cadrul Ministerului Culturii şi al Cultelor.
Arhitect, eseist, artist plastic şi formator de noi generaţii de viitori arhitecţi, G. M. Cantacuzino a fost în atenţia contemporanilor săi dar şi a posterităţii, trecerea timpului contribuind la o mai selectivă şi concludentă apreciere care îl înscrie în rândurile somităţilor Panteonului personalităţilor ştiinţei şi culturii veacului XX.
Fiul diplomatului Neculai B. Cantacuzino şi al Marcelei născută Bibescu, Matei Cantacuzino a avut o contribuţie substanţială în postura de membru în comitetul de sistematizare a Capitalei României, care, în anii 1933-1935, după o laborioasă activitate, a definit elemente ce au trasat viitorul Capitalei şi concomitent a unor oraşe importante din teritoriu. G. M. Cantacuzino a fost şi un activ scriitor. Pentru un timp, în anii celui de al Doilea Război Mondial, locotenentul rezervist Cantacuzino a fost la datorie, iar între 1942- 1948 a fost profesor suplinitor de istoria şi teoria arhitecturii.
