Duminică, 28 noiembrie 2010, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului Naţional din Bucureşti scriitorul Andrei Oişteanu va dezbate despre “Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură”, tema conferinţei pornind de la volumul său cu titlu omolog apărut, de curând, la Editura Polirom.
“Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură” este un amplu studiu, deopotrivă de antropologie culturală şi de istorie a mentalităţilor, primul de o asemenea anvergură întreprins pe terenul culturii române, unde tematica folosirii narcoticelor, intens tabuizată până în 1990, continuă să fie abordată în genere cu rezerve, iar documentarea întâmpină serioase dificultăţi.
“Narcotice în cultura română” este o carte curajoasă care va modifica probabil configuraţia câtorva capitole din istoria literaturii române.
„Iniţial, am cercetat mărturii istorice, etnologice şi istorico-religioase referitoare la utilizarea în scopuri magico-rituale a plantelor psihotrope în spaţiul carpato-dunărean din Antichitate până în epoca premodernă […] În ultimii ani, am extins cercetarea asupra modului în care, în epoca modernă şi contemporană, s-au raportat la diferite narcotice şi halucinogene unii scriitori, artişti şi intelectuali români – de la romancieri ale căror personaje îşi administrează substanţe stupefiante, până la scriitori care îşi analizează propriile experienţe narcotice; de la poeţi care şi-au administrat narcotice pentru hrănirea imaginaţiei şi forţarea creativităţii, până la cei care le-au utilizat în căutarea «paradisurilor artificiale»; de la cercetători care au studiat folosirea remediilor psihotrope în Orient, până la scriitori care s-au sinucis folosind opiacee; de la savanţi care au experimentat efectele substanţelor psihedelice, până la istorici ai religiilor care au studiat utilizarea plantelor psihotrope în cadrul manifestărilor religioase şi magico-rituale…”, a scris Andrei Oişteanu.
Iniţiate cu aproape opt decenii în urmă de Ion Marin Sadoveanu, Conferinţele Teatrului Naţional au revenit pe scena Sălii Atelier începând din anul 2006, cu prelegerile unor personalităţi marcante ale culturii române pe teme dintre cele mai diverse şi incitante.
Andrei Oişteanu este cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor (Academia Română) şi conferenţiar la Centrul de Studii Ebraice a Asociaţiei Române de Istorie a Religiilor (Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti). Este preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Religiilor.
Cărţi publicate în ultimii ani: “Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească”, Polirom, 2004; “Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central European”, Humanitas, 2001 (ediţia a doua: 2004; cartea a primit 5 premii); “A képzeletbeli zsidó”, ediţia în limba maghiară a cărţii, Kriterion, 2005; “Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi I.P. Culianu”, Polirom, 2007; “Il diluvio, il drago e il labirinto. Studi di magia e mitologia europea comparata”, Edizioni Fiorini, Verona, 2008; “Inventing the Jew: Antisemitic Stereotypes in Romanian and Other Central-East European Cultures”, Foreword by Moshe Idel , University of Nebraska Press, Lincoln & London, 2009; “Konstruktionen des Judenbildes: Rumänische und Ostmitteleuropäishe Stereotypen des Antisemitismus”, Frank und Timme Verlag, Berlin, 2010.
