Alex Ştefănescu, Marian Victor Buciu şi Răzvan Voncu, laureaţii Premiilor revistei “Contemporanul”, 2010

Miercuri, 3 noiembrie 2010, ora 17.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române (Bucureşti), Aura Christi, redactorul-şef al revistei „Contemporanul”, şi Sorin Roşca Stănescu, director general al portalului CORECTbooks, au decernat, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, Premiile “Contemporanul “– veche şi prestigioasă publicaţie naţională, numită „nava-amiral” a culturii române. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu CORECTbooks. Aura Christi a trimis AgenţieideCarte.ro un reportaj al Premiilor “Contemporanul”, 2010.

Înfiinţată la 1881, “Contemporanul” este o foaie de cultură, politică şi ştiinţă, care se apropie de vârsta de 130 de ani de la fondare, prilej cu care a fost lansată Editura Contemporanul.

În Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, care găzduia o expoziţie de fotografii realizate de neobositul, inspiratul Dan Vatamaniuc, avându-l ca protagonist pe regretatul prozator Gheorghe Crăciun, lume multă, lume bună, majoritatea dintre aceştia fiind membri ai „tribului” Conte: Ion Ianoşi (ne-a urat noroc; şi-i mulţumim domnului Profesor pentru efortul pe care l-a făcut, ca să fie cu noi!), Alex Ştefănescu, Ştefan Borbély (ne-a adus, mulţumim, semnalele la o carte de referinţă, semnată de d-sa: „Pornind de la Nietzsche”), Eugen Negrici, Dan Mircea Cipariu, Ion şi Lidia Lazu, Domniţa Ştefănescu, Steluţa Roşca Stănescu, Andrei Potlog, Liviu Ioan Stoiciu, Marian Victor Buciu, Cosmin Ciotloş, Răzvan Voncu, Maria-Ana Tupan, Mihail Gălăţanu, Adrian Dinu Rachieru. Presa scrisă. Jurnalişti invitaţi de la Radio şi TV. De la câteva agenţii de presă. Echipa de la TVR Cultural. Entuziasta Ileana Bâja, îngerul purtător de cuvânt la scriitorilor, fermentul viu al literaturii române, prezentă, ca de obicei, monopolizând cu graţie şi farmec, poeţi, romancieri, critici.

Jurnalistul Sorin Roşca Stănescu, devenit membru de onoare al „tribului” Conte – grup literar alcătuit din mari personalităţi ale culturii române, membri ai Academiei Române, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, personalităţi de vârf ale literaturii române – a vorbit aplicat despre megaportalul CORECTbooks, operă de pionierat în contextul actual autohton, construită la sugestia soţiei jurnalistului, Steluţa Roşca Stănescu (Zexe), operă digitală, care debutează cu o librărie de carte în format electronic securizat, anunţând evenimentul acestei toamne: în curând va fi lansată cea mai complexă platformă online integrată din România, CorectBooks fiind una dintre componentele acesteia. Odată cu această lansare-eveniment, Sorin Roşca Stănescu, incomodul ziarist, născut la Braşov, autorul unor anchete, analize incendiare, care au bulversat nu o dată opinia publică, personalitatea care a sprijinit puternic literatura română, oferindu-i un spaţiu generos în paginile cotidianului Ziua, lansând, în 2006, împreună cu Aura Christi şi Nicolae Breban, Apelul pentru salvarea culturii române vii, a anunţat provocarea de ultimă oră a CORECTbooks:

„Nicolae Breban a ales CorectBooks pentru a lansa incendiarul volum “Istoria dramatică a prezentului”

„Istoria ne arată că uneori se îmbolnăvesc şi comunităţile, nu numai indivizii. Şi pentru sau contra acestor boli, ciudate foarte, mai se găsesc şi vraci din cei mai ciudaţi: războiul; sau o formă sau alta a dictaturii” sunt cuvintele care deschid primul capitol al acestei cărţi publicate în exclusivitate în format digital pe CorectBooks. „Lansarea acestui volum reprezintă, susţine Sorin Roşca Stănescu, o dublă premieră pentru piaţa din România, fiind prima carte a unui autor consacrat editată în exclusivitate în format digital şi primul eveniment de lansare de carte a domnului acad. Nicolae Breban realizată cu ajutorul platformei Skype, prin care acesta va putea dialoga cu reprezentanţii presei şi bloggerii din România”. „Îi mulţumesc marelui romancier Nicolae Breban pentru încrederea acordată atunci când ne-a încredinţat manuscrisul său şi ne-a oferit posibilitatea de a-l publica în exclusivitate în librăria noastră. Sunt convins că această carte va naşte polemici şi controverse dar nu va putea fi ignorată” a declarat Sorin Roşca Stănescu, Director General Virtual Big Bang, compania care deţine CorectBooks. „Istoria dramatică a prezentului” reprezintă viziunea personală a acad. Nicolae Breban asupra felului în care a fost influenţată evoluţia României de către cele 4 dictaturi prin care a trecut în secolul XX şi este disponibilă exclusiv pe CorectBooks începând din data de 7 noiembrie 2010”.

„Sunt încântat că am acceptat provocarea de a ţine pasul cu tehnologia, fără suspiciune şi fără rezistenţă. Am făcut-o din dorinţa de a împărtăşi generaţiilor de astăzi şi de mâine perspectiva mea de scriitor asupra istoriei tumultuoase a acestei ţări pe care, parţial, am şi trăit-o. Este viziunea mea asupra unei realităţi pe care aceştia nu o pot cunoaşte decât, fragmentat, din cărţile de istorie” a declarat Nicolae Breban. Marele scriitor, autor a 13 romane, 10 povestiri şi nuvele, trei piese de teatru şi două scenarii de film, va utiliza pentru prima dată platforma Skype pentru a se alătura presei din România, în direct de la Paris, pe data de 7 noiembrie 2010. Cu o zi înainte, dialogul d-sale cu domnul Sorin Roşca Stănescu în care prezintă, printre altele, şi motivele pentru care a acceptat colaborarea cu librăria virtuală, va fi publicat pe site-ul şi pagina de Facebook CorectBooks, precum şi pe YouTube.

Aura Christi i-a făcut un elogiu jurnalistului Sorin Roşca Stănescu, omul-acţiune, omul-legendă, forţa căruia devine evidentă inclusiv atunci când vezi ce duşmani puternici are. Poeta l-a comparat cu jurnalista-legendă Anna Politkovskaia.

Într-o atmosferă caldă, neobosit de vie, Doamna Conte, Aura Christi, şi Sorin Roşca Stănescu, membru de onoare al „tribului Conte”, au decernat Premiile Contemporanul:

Omului-Munte: Alex Ştefănescu – Premiul „Criticul Anului 2010”

Alex Ştefănescu, unul dintre cei mai importanţi critici români din perioada postbelică, este bucovinean, deşi s-a născut la Ligoj. În ciuda faptului că s-a născut, a fost crescut şi „şcolit” în România, este, după cum declară ritos d-sa, un om serios; e un profesionist de prim rang, are cultul lucrului bine făcut, îi este străină lenea, lucrul lăsat la jumătatea „facerii”, detestă fuşereala, atacurile la persoană, adoră singurătatea, cu toate că are mulţi prieteni, ar face statui din oceanul de cireşi înfloriţi în faimoasa-i grădină. Îngrijeşte punctual, ca englezii, gardul viu din jurul casei sale, un gard alcătuit din peste două mii de brazi divini, absolut divini, mai ales, iernile, când aceştia se transformă într-un zid de un alb incredibil. E fermecător ca o hetairă, este inteligent, fin, puternic şi totodată de o fragilitate care ar concura-o, fără complexe, pe cea a poeţilor ciopliţi din coasta lui Rilke. Îi plac enorm femeile, şi spune în gura mare aceasta (s-a şi grăbit, în fuga mare, să-i facă o declaraţie de dragoste, spre surpriza lui Sorin Roşca Stănescu, fermecătoarei Zexe), o iubeşte exclusiv însă pe femeia vieţii sale, Domniţa. Spre deosebire de N. Manolescu, care nu are talent şi, în ciuda aparenţelor menite să sugereze contrariul, a părăsit terenul literaturii române vii, Alex Ştefănescu iubeşte constant literatura română, şi, susţinea acad. N. Breban, este cel mai talentat critic şi istoric literar român din ultima jumătate de secol. Poetul Aura Christi l-a botezat „Omul-Munte”, făcându-i un elogiu de zile mari şi mulţumindu-i pentru darul făcut tribului Conte, devenind membru al acestuia în primăvara acestui an. Alex Ştefănescu, un ferment viu al literaturii române vii, a creat emisiuni literare, a sprijinit şi lansate zeci de tineri. Şi a scris, a scris şi a citit tot timpul, dând literaturii române un raft de cărţi, dintre care menţionăm, în mod special, Preludii, Dialog în bibliotecă, Jurnal de critic, Introducere în opera lui Nichita Stănescu, Întâmplări, Ceva care seamănă cu literatura,corolarul operei d-sale fiind Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), concepţia grafică: Mihaela Şchiopu, fotografii de Ion Cucu, Bucureşti, Editura Maşina de scris, 2005, Premiul Uniunii Scriitorilor. Este una dintre cărţile de un succes major ale literaturii române, admirate, contestate, atacate cu virulenţă în presa literară. 

Profesorului craiovean: Marian Victor Buciu – pentru consecvenţă în istoria literaturii române

Unul dintre criticii şi istoricii literari de forţă, pe care i-a dat în ultimele decenii literatura română, profesorul Marian Victor Buciu are cultul Operei, al construcţiei, mergând împotriva curentului în vogă la ora actuală. Persuasiv şi plin de farmec, nefiindu-i străine recursul la metaforă, stilul elegant, expresia fină, inteligenţa percutantă, Marian Victor Buciu este profesor doctor la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova, predă cursuri de istoria literaturii române interbelice, din perioada comunistă şi postcomunistă, cuprinzând analize şi sinteze ale unor curente şi opere de mare interes artistic. A publicat în reviste numeroase cronici, studii şi eseuri literare. Menţionăm volumele: Celălalt Arghezi. Eseu de poetică retorică a prozei, Breban. Eseu despre stratagemele supravieţuirii narative, Ionesco. Eseu despre onto-retorica literaturii. A publicat monografii, eseuri, sinteze axate pe opera unor scriitori ca, de pildă, Cioran, Caragiale, Ţepeneag, Dieter Schlesak, monografii substanţiale despre cei mai importanţi prozatori ai literaturii române: Zece prozatori exemplari. Perioada interbelică, Zece prozatori exemplari. Perioada posbelică, la Editura Contemporanul văzând lumina tiparului relativ recent volumul intitulat provocator: 10 + 10 prozatori exemplari. Stă să apară o monografie despre N. Manolescu şi Panorama literaturii române din secolul XX.

Un spirit critic inconfundabil în contextul literaturii române, care prin critica literară, transformată în instrument, „încearcă să descopere o cunoaştere lucidă şi pătrunzătoare, analitică, sintetică, evaluativă (canonică, ierarhizatoare) a literaturii, în limite con-textuale concentrice, clar precizate, de la individual la categorial şi universal”.

Lordului de pe malurile Dâmboviţei: Răzvan Voncu – pentru critică şi istorie literară

Un critic şi istoric literar puternic, neafiliat nici unui grup literar, afişând un aer de independenţă şi singurătate asumată, „un tânăr care nu mai e demult tânăr, are însa, în ciuda tinereţii, lecturile puse la punct, un critic profesionist care tratează vecinătatea unor maeştri vii drept un nesperat dar, având – un detaliu rar, tot mai rar, din păcate, întâlnit – emoţia prezenţei unui maestru; un critic format la şcoala lovinesciană, căutând între multele cărţi citite: Cartea, Autorul, Capodopera, dorinţa de a construi Opera. Avem, în aceste pagini splendide – repet, splendide – un spirit lipsit de astâmpăr, un spirit constructiv în pofida pornirilor departe de a fi edificatoare ale cotidianităţii postrevoluţionare. Avem un scriitor care, spre deosebire de alţi, nu puţini scriitori, ştie să scrie, aflându-se în posesia convingerii că literatura este o vocaţie capricioasă la extrem, ca să nu repet – şi cu acest prilej – aserţiunea gnomică a Annei Ahmatova, conform căreia «literatura este o luptă a caracterelor puternice», definiţie care, presimt, nu-i va displace lui Răzvan.” (Aura Christi)

Răzvan s-a născut la Constanţa. Îşi face studiile la Facultatea de Litere din capitală, unde îşi susţine şi doctoratul, fiind, la ora actuală, lector universitar la Catedra de literatură română a aceleiaşi universităţi. Debut în literatură: 1988. Scrie critică şi istorie literară, eseu, literatură confesivă. A colaborat şi colaboreaza la câteva dintre revistele de prestigiu din ţară. Publică, de asemenea, în reviste literare din Serbia. Este membru al Asociaţiei Scriitorilor din Serbia, nu şi membru, surprinzător, al Uniunii Scriitorilor din România. Dintre cărţile publicate de Răzvan Voncu, menţionăm, între altele, Jurnalul unui an satanic, Secvenţe literare contemporane, Despre Preda, Orizonturi medievale, Eseuri critice, Textul confesiv în literatura română veche,România de zi cu zi. O lectură, Pieton prin tranziţie, Un deceniu de literatură română, Fragmente de noapte. I s-au decernat Premiul „Titu Maiorescu” pentru critică literară al Academiei Române pe anul 2001 (2003); Premiul Naţional „Marin Sorescu” (2002); Premiul pentru jurnalistică al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu” (2004)

Ecouri

Ion Lazu:

“Aseară, la Rotonda MNLR, premiile revistei Contemporanul. În sală, mai ales colaboratori ai Contemporanului, revistă ce va împlini 130 de ani de la apariţie. Şi prieteni ai literaturii, cititori, actanţi ai vieţii culturale bucureştene.  Televiziune, interviuri, fotografi. De remarcat neobositul Dan Vatamaniuc, cel căruia i se datorează fotomontajele de la MNLR, mereu schimbate, totdeauna interesante, performante. În ultimele săptămâni: o expoziţie cu scriitoarele românce de limbă franceză, apoi Gheorghe Crăciun, Gellu Naum, acum din nou Gh. Crăciun. De câte ori intri în Rotondă, ai ceva de văzut, ai de învăţat. Trăim în era vizualului, ar fi păcat să nu folosim toate prilejurile de a etala aspecte din istoria literaturii. Au rostit alocuţiuni: Aura Christi (despre acţiunile Contemporanului, desigur; câteva exprimări: „noi venim cu fapte”, „noi adunăm la Contemporanul tot ce e bun”, „o dată intrat la Contemporanul nu mai poţi să pleci”), Sorin Roşca Stănescu (despre noua iniţiativă a unui portal pe internet, cu literatură românească digitalizată, care are avantajul de a fi accesibilă tuturor cititorilor de carte românească, de aici şi din toată lumea, de la metropolă la bibliotecile săteşti, dând în acelaşi timp şanse egale fiecărui autor să-şi prezinte cărţile, etc), Dan Mircea Cipariu (cu precizări privind această iniţiativă, ce oferă facilităţi pentru cei ce lucrează cu cartea), Ion Ianoşi (o evocare a vizitei de acum doi ani în Grecia, în cadrul unui turneu de conferinţe şi întâlniri cu publicul), Eugen Negrici. Au fost premiaţi şi au rostit alocuţiuni interesante: Alex Ştefănescu (succes de public asigurat!), Marian Victor Buciu, criticul literar venit de la Craiova, autor a câtorva monografii de autor importante, şi Răzvan Voncu, devenit colaborator al Contemporanului după ce schimbase câteva reviste unde nu se simţea confortabil, nici apreciat cum se cuvine. La începutul festivităţii, jurnalistul SRS primise el însuşi o diplomă de onoare, semn de bun început în acţiunea Corectbooks, aflată în tratative cu cca 40 de edituri şi care nădăjduieşte să aducă pe suport electronic 8.000 de titluri din literatura română, o adevărată panoramă a ceea ce oferă scriitorimea noastră confruntată cu provocarea internet. La finalul serii Contemporanul, Aura Christi a citit 7 poeme de ultimă oră, iar Lidia Lazu a recitat din Blaga: poezia Noapte la mare şi apoi, în română, franceză şi engleză poezia Lumina, încheind cu unul dintre trilurile care au făcut-o inconfundabilă. Marele absent al serii, scriitorul Nicolae Breban, care de la Paris anunţă apariţia pe suport electronic a unei noi cărţi cu titlu incitant: Aventurierii politicii româneşti, se pare un eseu despre vârfurile politicii noastre din ultimele două decenii. Lansarea acestei cărţi se va face de asemenea online.

În sală: Maria Ana Tupan, Liviu Ioan Stoiciu, Mihai Gălăţanu, Adrian Dinu Rachieru, Cosmin Ciotloş, George Gibescu, Teodora Stanciu, Oana Georgiana Enăchescu, Paul Şuster-Stein, Andana Călinescu, alţi actanţi mie cunoscuţi doar din vedere.”

Liviu Ioan Stoiciu:

“În această seară am participat la Premiile revistei Contemporanul, acordate de redactorul-şef Aura Christi (felicitări!), ajutată de… surprinzător, jurnalistul Sorin Roşca Stănescu (care mai nou a pus la punct un portal intitulat CorectBooks, vrea să rupă gura târgului cu cărţile pe suport exclusiv electronic, vândute amatorilor de pe Internet). Există se pare un proiect comun al Aurei Christi şi Contemporanului cu Sorin Roşca Stănescu şi acest portal CorectBooks de a pune lumea la cale pe o zonă de pionierat literară – în care sunt incluşi şi criticii Alex Ştefănescu, coordonator şi Răzvan Voncu, consilier (ei vor face selecţia cărţilor „postate”). (…) În sală, lume bună critică şi eseistică: Eugen Negrici, Ion Ianoşi, Alex Ştefănescu, Ştefan Borbely, Marian Victor Buciu, Răzvan Voncu, Cosmin Ciotloş (singurul care semnează cronica literară în România literară, e de necrezut că i s-a dat pe mână acestui tânăr cronica literară; de regulă îi laudă fără măsură, necondiţionat, pe tineri şi le caută nod în papură celor care nu mai sunt tineri; dar N. Manolescu pariază pe discernământul critic al tânărului Cosmin Ciotloş; eu îi strâng mâna), dar şi Adrian Dinu Rachieru sau Maria Ana Tupan (îl las la o parte de fostul critic de revistă George Gibescu). Plus poeţii Mihail Gălăţanu, Dan Mircea Cipariu sau scriitorii Lidia şi Ion Lazu (pe ei i-am notat la prima vedere; Lidia e poetă şi actriţă, a recitat la final; să reţin, i-a apărut la Editura Ideea Europeană patronată de Aura Christi o carte de versuri intitulată „În voia luminii”). Curios, a fost permanent pomenită soţia lui Sorin Roşca Stănescu (cu… frumuseţea ei interioară şi exterioară, chiar aşa s-au exprimat vorbitorii), n-am înţeles de ce. Directorul revistei Contemporanul, N. Breban e azi la Paris. Din câte a anunţat Sorin Roşca Stănescu, N. Breban va publica o carte electronică pe CorectBooks în curând, intitulată Aventurierii politicii româneşti (a celor ce afectează conştiinţa românească), va fi lansată pe Internet…”

Aura CHRISTI