spot_img

„Mozaicul” îşi prezintă ideile şi premianţii”

Xenia Karo-Negrea a trimis pe adresa redacţiei AgenţiadeCarte.ro un amplu reportaj despre evenimentele desfăşurate de revista “Mozaicul” din Craiova, pe 23 octombrie 2010: Colocviile “Mozaicul”, lansarea numărului X al revistei şi Gala Premiilor Mozaicul. În cadrul Galei, au fost decernate premiile „Petre Pandrea” pentru literatură, premiul „Tiberiu Iliescu” pentru activitatea editorială şi publicistică, premiul „Felix Aderca”, premiul „Jean Bobescu”, premiul „Constantin Lecca” şi premiul „Adrian Marino”. Acestea sunt doar câteva dintre distincţiile ce recompensează personalităţi de renume din domeniul culturii autohtone. Redăm, integral, textul Xeniei Karo-Negrea despre activitatea amplă a revistei “Mozaicul”:

„Sâmbătă, 23 octombrie, a fost o zi plină pentru mozaicari. În prima parte, la Casa Bibescu (Parcul Romanescu) au avut loc Colocviile Mozaicul pe tema Criză financiară. Criză de sistem. Criză de valori. Feţele crizei în cultură.

La dezbateri au participat, alături de mozaicari, criticul literar Ion Bogdan Lefter, europarlamentarul Marian Jean Marinescu, Mihai Ghiţulescu (Facultatea de Ştiinţe Sociale, Departamentul de Ştiinţe Politice şi Jurnalism, Craiova), Luminiţa Corneanu („România literară”), Vlad Drăgulescu (Asociaţia I. S. Drăgulescu), dar şi alte personalităţi implicate (şi) managerial în fenomenul cultural. Previzibil, discuţiile s-au aprins în jurul rolului mai activ pe care ar trebui să şi-l asume intelectualul în societate (cu atât mai mult, în aceste grele vremuri). Finalul (deschis) a lansat ideea-speranţă a transformării individualismului rău (tipic pentru români) într-un individualism bun: fiecare, acolo unde este, ar trebui să-şi facă datoria. Dincolo de lamentaţii, ar trebui să apară spiritul civic, spiritul critic, iniţiativa. Nu au lipsit dintre subiectele abordate nici presa (cu funcţiile şi rolurile ei), nici maladiile (probabil) postdecembriste ale spiritului românesc, nici demoralizantele comparaţii est-vest. Ceea ce şi-au propus mozaicarii prin organizarea acestui colocviu a fost pur şi simplu punerea în dezbatere a unei teme care a cam lipsit de prin presa… intelectualităţii. Nu soluţii utopice şi ridicole s-au căutat, ci asumarea unei şi mai vizibile implicări a intelectualităţii de bună calitate în treburile cetăţii.

Tot cu această ocazie, a fost lansat şi numărul 10 al revistei „Mozaicul”, număr care conţine o anchetă pe tema colocviilor. Au răspuns întrebărilor, printre alţii, Adrian Cioroianu, Nadezhda Yanush Goncheva (Bulgaria), Monica Joiţa (ICR Veneţia), istoricul de artă Erwin Kessler, Sara Lamares (Portugalia), Adela Moldovan (artist independent) ş.a. Pentru că interesul pentru temă a fost mare, şi numărul din noiembrie al revistei va fi dedicat acestei sensibile teme.

Pe acelaşi principiu, al relevării unor performanţe culturale care pot fi luate de exemple a fost construită şi

Gala Premiilor Mozaicul, 2010.

Premiul „Petre Pandrea” pentru literatură a fost acordat scriitorului Ionel Buşe pentru volumul „Ultima vară cu Enikö şi alte… povestiri” (Editura Fundaţiei Alfa, Colecţia de carte de proză, Cluj-Napoca, 2010.

Premiul Tiberiu Iliescu pentru activitatea editorială şi publicistică i-a fost acordat lui Adrian Michiduţă pentru proiectul de reconstrucţie a filosofiei româneşti, proiect pe care-l derulează la Grupul Editorial Aius prin colecţia Biblioteca de filosofie românească, dar şi Editura Grinta (Cluj). Proiectul său nu este o utopie şi nu este rezultatul doar al unei pasiuni mistuitoare, ci răspunde unei nevoi a lumii filosofiei româneşti. Drept dovadă sunt numeroasele cronici cu care au fost întâmpinate cărţile şi numele (re)descoperite de Adrian Michiduţă.

Premiul Felix Aderca a fost acordat anul acesta ex aequo.

Premiul Felix Aderca pentru iniţiative deosebite în domeniul cultural a fost acordat lui Ţuţu Bărbulescu, coordonatorul Atelierului de Restaurare al Muzeului Olteniei, atelier care, sub conducerea exigentă a premiantului Mozaicului, a devenit cel mai performant din România.

Premiul Felix Aderca pentru artă neconvenţională a fost acordat lui Vlad Drăgulescu. Tânărul (30 de ani) actor a reuşit ceea ce mulţi manageri şi multe instituţii nu au reuşit: să redea oamenilor starea artistică. Prin proiectele sale (Compania Teatrulescu, Cafe-Teatru Play şi, în curând Arcade), dar şi prin faptul că a reuşit să redea circuitului Teatrul de Vară din Parcul Romanescu, Vlad Drăgulescu a dovedit că se poate.

Premiul Jean Bobescu pentru muzică a fost acordat dirijorului Emil S. Maxim. În cei peste 40 de ani de activitate, Emil S. Maxim a dirijat pe importante scene din ţară şi străinătate, a fost dirijor şi director al Teatrului Liric „Elena Teodorini” din Craiova (1995-2001), a fost conferenţiar universitar al Academiei de Muzică „Gh. Dima”. Din 2007 până în toamna aceasta, când a devenit dirijor asociat al Filarmonicii „Oltenia”, a fost dirijor al Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”.

Premiul Constantin Lecca pentru artă plastică i-a revenit lui Lucian Irimescu. De-a lungul carierei sale, Lucian Irimescu nu s-a mulţumit să se îngrijească doar de performanţele propriei sale arte, indiscutabile. Lucian Irimescu este printre acei puţini oameni (artişti) care, cu multă generozitate, îşi cultivă elevii. Nu mai devreme de vara aceasta, craiovenii au putut constata acest lucru prin expoziţia „Urme, umbre”, expoziţie realizată cu mai tânăra sa colegă (elevă) Roberta Ionescu. De altfel, generozitatea artistului s-a manifestat chiar şi cu ocazia Galei Mozaicul. La invitaţia directorului Filarmonicii, Gabriel Marciu, artistul (fără să ştie ce surprize îl aşteaptă) a realizat o foarte curajoasă expoziţie în foaier. S-a mai inaugurat, în felul acesta, un nou spaţiu expoziţional în Craiova. Menţionăm, că niciunul dintre premiaţi nu a ştiut ce i se pregăteşte. Cu atât mai mult este de subliniat dăruirea acestui artist pentru artă.

Premiul Adrian Marino pentru promovarea unei instituţii culturale craiovene pe plan internaţional a fost acordat Trupei Teatrului pentru Copii şi Tineret „Colibri”, pentru performanţa pe care aceştia au obţinut-o de curând la Shanghai (China). Acolo, la Festivalul „Golden Magnolia”, spectacolul creat de Cristian Pepino a obţinut nu mai puţin de trei premii: Teatrul pentru copii şi tineret „Colibri” Craiova a obţinut următoarele premii: Premiul pentru regie: Cristian Pepino; Premiul de excelenţă pentru cel mai bun spectacol de animaţie: Pinocchio; Premiul pentru cea mai bună interpretare: Rodica Prisăcaru în rolul Pinocchio. Mozaicarii nu au ratat ocazia să-şi transmită convingerile către public şi au urcat pe scenă toată echipa care a contribuit la acest spectacol, inclusiv echipa tehnică, pentru că succesul a depins de fiecare dintre cei implicaţi în spectacol, de la regizor la creatorul păpuşii, de la scenograf la inginerul de sunet sau la cel de lumină.

Spectacolul Pinocchio este la cea de-a şaptea participare la un festival internaţional al teatrelor de păpuşi, având şi un premiu pentru interpretare în Festivalul „Bucurii pentru copii – spectacole de colecţie” al Teatrului Ţăndărică din Bucureşti, care a revenit actriţei Rodica Prisăcaru pentru rolul Pinocchio.

Evenimentul a fost organizat de Revista Mozaicul în parteneriat cu Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, Primăria şi Consiliul Local Craiova, Filarmonica Oltenia, Asociaţia Prietenii Ştiinţei Gheorghe Ţiţeica.

Şi anul acesta, deşi este greu, prietenii Mozaicului au fost alături. Ne-au ajutat să organizăm şi să-i onorăm pe inspiraţii anului 2010: Cofetăria Parc, Inda, Microcomputer Service, Novus S. A., Societatea Creştină „Sf. Ilie”, Polisea S. A., Cartotop, Reysol.

Trofeele au fost oferite, ca în fiecare an, de Lions Club.”

Xenia Karo-Negrea

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508