Astăzi, 6 octombrie 2010, ora 18:00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, Bucureşti) vor avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Populaţia româneasca din Nordul Bulgariei“ şi lansarea cărţii “Românii dintre Vidin, Dunăreşi Timoc. Sărbători, obiceiuri, credinţe” de Emil Țîrcomnicu, publicată la Editura ICR. Alături de autorul imaginilor şi volumului, vor lua cuvântul prof. univ. dr. Radu Baltasiu, Directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române şi Ivo Gheorghiev, preşedintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria.
Cartea si fotografiile realizate în Bulgaria, reprezintă un rezultat al cercetărilor de teren desfăşurate de Emil Ţîrcomnicu în nordul Bulgariei, în anii 2009-2010, prin coordonarea proiectului PNI-IDEI nr. 868/2008, finanţat de UEFISCSU-CNCSIS.
Emil Țîrcomnicu este cercetător etnolog la Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române, fiind coautor a două importante sinteze etnografice: Atlasul Etnografic Român şi Corpusul de Documente Etnografice. A publicat mai multe lucrări de referinţă pentru studiul romanităţii sud-dunărene, printre care: “Meglenoromanii. Destin istoric şi cultural” (Editura Etnologică, 2004), “Despre aromâni. De vorbă cu Hristu Cândroveanu” (Editura Fundaţiei Culturale Dimândarea Părintească, 2006), “Identitate românească sud-dunăreană. Aromânii din Dobrogea” (Editura Etnologică, 2007), “Obiceiuri şi credinţe macedoromane. Dicţionar” (Editura Biblioteca Bucurestilor, 2009).
„Cercetătorul care analizează statistic datele privind minorităţile naţionale din ţările din jurul României va vedea că etnicii români nu sunt evidenţiaţi în recensămintele oficiale decât în proporţii infime. În Republica Moldova se găsesc în proporţie de aproximativ 2%, în Bulgaria, în zona Timocului, sub 1 %, nemaivorbind de Serbia, Albania, Grecia ş.a. Consultând hărţile etnice realizate în urmă cu un secol de specialiştii străini, vom vedea că alta ar trebui să fie astăzi realitatea. De la biroul de lucru se pune întrebarea: românii au fost asimilaţi sau situaţia din societăţile respective (juridic-legală sau social-culturală) nu permite afirmarea identităţii româneşti? Atunci când există, se pot consulta datele celor care declară limba maternă ca fiind limba română sau un dialect al limbii române, în paralel cu cele ale originii etnice. Se poate face, de asemenea, apel la recensămintele de la începutul secolului al XX-lea şi din perioada interbelică. Relevantă, însă, rămâne radiografierea realităţii sociale, prin deplasarea „pe teren”. Abordarea noastră surprinde în imagine realitatea socială şi etnografică a comunităţilor româneşti din nordul Bulgariei (în special din zona de nord, Valea Dunării, cu localităţile cuprinse între Silistra şi Lom, ca şi arealul dintre Vidin, Dunăre şi Timoc, cunoscut sub numele de Valea Timocului bulgăresc). În aceste zone am realizat cercetări etnografice prin coordonarea proiectului CNCSIS-IDEI, nr. 868/2008, în perioada 2009-2010, încercând extinderea cercetărilor Atlasului Etnografic Român în afara spaţiului statal, în cadrul comunităţilor istorice româneşti din jurul graniţelor. Fenomenul etnografic, precum şi cel lingvistic, nu se opreşte la graniţa statului, el regăsindu-se acolo unde există o populaţie de aceeaşi origine etnică” , a scris Emil Țîrcomnicu.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 1-8 octombrie 2010, în intervalul orar 10.00-20.00. Accesul publicului este liber.
