De curând, Editura Cartea Românească a publicat volumul “Memorii. Vol. V: Vederi din Prepeleac” de Constantin Ţoiu, în colecţia “Jurnale şi Memorii.”
“Vederi din Prepeleac”, al cincilea volum din “Memoriile” lui Constantin Ţoiu, îşi păstrează aerul compozit şi stilul inconfundabil. Structurata pe şapte secţiuni, cartea este o antologie de autor, care reuneşte, după criterii secrete, texte publicate înca din 1964. Sunt la un loc peste 45 de ani de presă literară – o arhivă intelectuală şi sentimentală, care trece proba timpului cu brio. Afinităţile elective cu propria operă fac din Constantin Ţoiu, din nou, cel mai sincer şi rafinat scriitor al timpului nostru.
Privind Lumea din Prepeleac şi nu din Turnul de fildeş autorul îşi încheie Memoriile cu o frază neterminată, ca o promisiune că va continua să îşi onoreze cititorii, de care îl leagă, în curând, o jumătate de secol de complicitate literară.
După Constantin Ţoiu, „a mima mimesisul” e unealta de lucru a artei. Dacă pentru noi incitant rămâne să descoperim interstiţiile intime ale operei şi reţeaua vastă ce o leagă de lume, pentru scriitor esenţial e să pătrundă cu „ochiul lucid şi uscat” pânza lucrurilor. Ochiul lui nu înregistrează doar, ci şi măsoară şi decantează, aşa cum în situaţiile de face-à-face, nelipsite din “Memorii”, confruntarea verbală şi jocul social se rezolvă din priviri. Care e imaginea epocii transfigurată de o astfel de vedere? Care e versiunea lui Constantin Ţoiu? Una intelectualizată, care apreciază talentul şi condamnă abstract, care istoricizează şi nu demonizează/idealizează. , a scris Ioana Macrea-Toma pe coperta patru a volumului.
CONSTANTIN ŢOIU s-a născut la 19 iulie 1923 în Urziceni. Este licenţiat Magna Cum Laude al Facultăţii de Litere şi Filosofie, Universitatea Bucureşti. Debutează în anul 1965 cu “Moartea în pădure”, roman. Urmează: “Duminica muţilor” (1967), “Destinul cuvintelor” (1971), “Pretexte” (1972), “Alte pretexte” (1974), “Galeria cu viţă sălbatică” (1976), roman tipărit în cinci ediţii la rând, tradus în limbile: franceză, engleză, germană, maghiară, polonă. După succesul repurtat cu volumul “Galeria cu viţă sălbatică”, publică romanele “Însoţitorul”, “Obligado”, “Căderea în lume”, “Barbarius” şi volumele de eseuri “Prepeleac”, “Caftane şi cafteli”, “Morsus Diaboli”, “Răvaşe din Kamciatka”. A primit numeroase premii literare: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Academiei Române, Premiul Naţional de literatură al Uniunii Scriitorilor din România în anul 2002 şi multe alte distincţii pentru întreaga sa operă literară. În anul 2005 a fost nominalizat pentru prestigiosul Premiu Prometheus, Secţiunea Opera Omnia. În anul 2006, apare la Editura Cartea Românească, romanul
“Istorisirile Signorei Sisi”. Din anul 2003 începe să publice la Editura Cartea Românească
volumele de memorii,”Memorii din când în când I, II, III” (2003-2006). Al patrulea volum, “Memorii întârziate” apare în anul 2009.
