La Editura Trei, în colecţia “Fiction Connection”, a apărut de curând volumul “Acolo unde tigrii sunt la ei acasă” de Jean-Marie Blas de Robles, în traducerea lui Doru Mareş. Volumul a fost distins cu premiul “Médicis” în anul 2008 şi cu premiul romanului “FNAC”.
Eléazard von Wogau – eroul acestui roman de aventuri – este corespondent de presă în regiunea Nordeste din Brazilia. Un prieten îi cere să revizuiască un vechi manuscris, biografia inedită a unui celebru iezuit din secolul al XVII-lea, Athanase Kircher. Un personaj straniu, care a existat în mod real şi care a fost considerat, la vremea lui, cel mai mare savant al tuturor timpurilor.
Pe măsură ce parcurge textul despre viaţa lui Kircher, Eléazard devine captiv al unei anchete fascinante asupra teoriilor, enigmelor şi poveştilor care au populat destinul acestui călugăr erudit, al cărui nume este complet uitat în zilele noastre. În acest fel, romanul pe care îl ţineţi în mână se desfăşoară potrivit unui scenariu complex în care se împletesc, pe de-o parte, trecutul şi prezentul, pe de altă parte, imaginarul şi realitatea pentru a contura vieţile câtorva personaje, dependente unele de celelalte şi aflate în căutarea propriului sens: Eléazard însuşi, scriitor nerealizat, care se retrage în oraşul baroc Alcantara, ruină a unui măreţ trecut colonial portughez; Elaine, soţia sa, paleontolog de succes, care – obosită de atitudinea nefericită a soţului său – îl părăseşte şi porneşte într-o expediţie prin jungla amazoniană, în căutarea unor fosile rare; în fine, fiica lor, Moéma, rebelă şi naivă, studentă la etnologie şi prizonieră a unui univers paradiziac creat de droguri.
Un roman cu o intrigă foarte bogată, enciclopedică aproape, care aminteşte de poveştile lui Umberto Eco, de magia lui Borges şi de şarmul lui Italo Calvino. Lectura pare adesea un joc semantic, pentru că unele texte se dovedesc a fi variante încifrate ale unor mesaje ce ar trebui să rămână enigmatice în ochiul neiniţiatului. O carte de mistere ale cunoaşterii.
Athanase Kircher: un nume care, în mod paradoxal, pe cât de faimos a fost în perioada clasică, pe atât de necunoscut este astăzi. Deşi atotcunoscător (a pretins că a descifrat hieroglifele) şi autor a numeroase invenţii (microscopul, lanterna magică), Athanase Kircher, acest Phoenix al întregii înţelepciuni şi învăţături – ale cărui scrieri s-au pierdut aproape în întregime – s-a înşelat, se pare, în mare parte din supoziţiile sale.
Un personaj fascinant, considerat de contemporanii săi drept cel mai luminat om al tuturor timpurilor, dar uitat de istorie, în favoarea marilor nume ale cunoaşterii din secolul al XVII-lea, Newton şi Leibniz.
Un roman ţesut în jurul unui personaj don quijotesc care demonstrează cât de relativă poate deveni în timp chiar şi povestea unei vieţi mari şi împlinite.
“Acest roman enciclopedic şi mistificator, ţesut din fire picareşti, fascinează şi încântă. Erudiţia intră în slujba foiletonului universal. Imaginaţi-vă un Umberto Eco interpretat de Indiana Jones. Un roman iezuit până în măduva oaselor, amazonian pursânge, brăzdat de bifurcaţii neîntrerupte. Un cameleon care «atârnă» greu! O minunăţie, o construcţ ie romanescă vertiginoasă.”, a scris Le Figaro littéraire.
Jean-Marie Blas de Roblès s-a născut în Algeria, în 1954. S-a mutat în Franţa, după ce ţara sa de origine şi-a câştigat independenţ a şi a studiat filosofia la Sorbona. A predat limba franceză în Brazilia, China, la Parlermo şi în Taiwan. A călătorit mult, iar în 1986 a devenit membru al Misiunii Arheologice franceze din Libia. A scris: «La mémoire du riz», «L’impudeur des choses» şi «Rituel des dunes». A lucrat timp de zece ani la romanul de faţă, al cărui titlu este inspirat de un citat din Goethe, şi care s-a bucurat de un succes major la publicarea lui în Franţa, fiind în curs de apariţie în numeroase limbi străine.
