Mihai Mateiu şi-a finalizat de curând un volum de proză scurtă, “Oameni”. Până în momentul de faţă, câteva texte din acest volum au apărut în antologii în străinătate şi în reviste literare din ţară, iar unii dintre cititori au luat contact cu amprenta literară personală a autorului fie cu ocazia unor lecturi publice, fie urmărind şi comentând textele acestuia, pe site-ul mihaimateiu.wordpress.com.
“Am început să scriu textele din “Oameni” ca evadare de la munca silnică a terminării unui roman. Nu aveam răbdare cu ele, în nici un caz chef să le bibilesc – tocmai de asta fugeam. De aici concizia lor, cel puţin a primelor. Munca la roman nu mergea deloc, în cele din urmă a trebuit să accept şi să mă opresc. Atunci m-am gândit pentru prima dată la un posibil volum de proză scurtă – am continuat să scriu, iar textele au devenit mai complexe, mai elaborate (nu în sensul de bibilite, de asta sper să mă fi lecuit pentru totdeauna).
Poate cea mai mare bucurie pe care mi-au oferit-o a fost convingerea că pot scrie şi despre altceva decât despre mine. E o mare eliberare! Sunt texte despre tot felul de oameni, de-aici şi titlul volumului. Se pare totuşi că am o aplecare specială pentru un anumit tip de indivizi cufundaţi în singurătate, cu existenţe ritualizate şi anumite tare emoţionale. „Fără sentimente, fără răspunderi, de fapt fără viaţă”, cum mi i-a catalogat cineva. De asemenea, se pare că am şi o înclinaţie specială spre violenţă – fac ce fac şi iese la suprafaţă.
În timp ce scriam “Oamenii” am devenit interesat, pentru prima dată, de părerile şi reacţiile oamenilor vizavi de munca mea. Mi-am făcut un blog pe care am postat multe din variantele iniţiale ale textelor, am participat şi la câteva lecturi publice – am tras concluziile şi sunt mulţumit.
În iarnă am înscris volumul la un concurs de debut, dar nu am câştigat. L-am revăzut încă o dată, am înlocuit un text şi acum îl trimit din nou, direct unei edituri. Sper să fie acceptat şi să apară cît mai curînd. Apoi cred că am să mă întorc să termin romanul – scriind “Oamenii” mi-am dat seama ce nu mergea.”
MIHAI MATEIU s-a născut în 1976, la Tîrgu Mureş. Trăieşte de 12 ani în Cluj. În 2003 îi apar primele povestiri în revista “Tribuna”. De atunci a mai publicat în “Familia”, “Apostrof”, “Noua literatură”, „Tiuk!”, “Helikon”, “Magyar Naplo”. A lucrat timp de cinci ani, cu pauze tot mai dese şi mai lungi, la un roman – căruia nu i-a dat încă de capăt. În schimb, a finalizat un volum de proză scurtă. Unele texte ale sale au fost antologate în “Az ev muforditasai 2008” (Traducerile anului 2008), „The Aesthetica Creative Works Annual 2009” şi “Minimal”. Textele sale pot fi citite şi pe pagina web: http://mihaimateiu.wordpress.com/
[…] despre Oameni http://www.agentiadecarte.ro/2010/07/%E2%80%9Coameni%E2%80%9D-de-mihai-mateiu/ […]