Editura Polirom va da semnalul tipografic mâine, 8 iulie 2010, volumului “Dragostea ultimului magnat” de F. Scott Fitztgerald, una dintre cele mai fascinante personalităţi literare din prima jumătate a secolului XX. Traducerea acestui volum a fost asigurată de Ciprian Şiulea, cu o prefaţă de Matthew J. Bruccoli, profesor la Universitatea de Sud din Carolina.
„Dacă o carte poate vreodată să fie «asemănătoare» cu alta, aş zice că “Dragostea ultimului magnat” e mai «asemănătoare» cu Marele Gatsby decât cu oricare altă carte a mea.
Dar sper că va fi complet diferită – sper că va fi ceva nou, că va trezi noi emoţii, poate chiar un nou mod de a privi anumite fenomene.” , spunea despre acest volum însuşi F. Scott Fizgerald.
F. Scott Fitzgerald este cunoscut pretudindeni în lume datorită bestsellerului “Marele Gatsby” – „al doilea mare roman scris în limba engleză, în secolul XX, după “Ulise” de James Joyce” , scria cotidianul The Washington Post. Din opera lui F. Scott Fitzgerald, în colecţia „Biblioteca Polirom”, au mai fost traduse volumele de povestiri “Strania poveste a lui Banjamin Button şi alte întâmplări din epoca jazzului” (a cărui ecranizare a fost distinsă cu trei premii Oscar, trei premii BAFTA şi a obţinut cinci nominalizări la Globul de Aur) şi “Un diamant cât Hotelul Ritz şi alte povestiri”, precum şi romanele Dincoace de Paradis, “Blândeţea nopţii” şi “Cei frumoşi şi blestemaţi”.
Rămas neterminat, romanul “Dragostea ultimului magnat” a fost publicat într-o primă variantă în 1941, cu titlul “Ultimul magnat”: „Chiar şi în starea sa preliminară şi incompletă, “Dragostea ultimului magnat” este considerat cel mai bun roman despre cinematografie. Nu este însă unanim recunoscut şi faptul că Fitzgerald scria unul dintre puţinele romane americane având ca erou un om de afaceri convingător şi captivant. Arta ficţiunii este arta personajului. Monroe Stahr este un erou american arhetipal, întruparea Visului American: un Jay Gatsby înzestrat cu geniu”, apreciază Matthew J. Bruccoli, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în opera lui Fitzgerald.
Inspirată din biografia lui Irving Grant Thalberg, „copilul-minune” al cinematografiei hollywoodiene de la începutul secolului XX, cartea urmăreşte ascensiunea lui Monroe Stahr, un producător american care încearcă să-şi croiască drum într-o lume dificilă şi plină de intrigi, în care se îmbină strălucirea înşelătoare a platourilor de filmare cu tensiunile latente din culisele acestora, aventurile amoroase toride cu relaţiile de putere: „Este un roman de dragoste şi un studiu de caracter al unui arhetip american. Stahr domină romanul, iar cele mai puternice scene sunt acelea în care apare lucrând. Există multe ironii în cariera lui Fitzgerald, dar nici una nu este mai elocventă decât aceea că laureatul epocii jazzului devine creatorul admirativ al unui muncitor-şef. Totuşi ironia aceasta nu este surprinzătoare, dat fiind respectul de o viaţă al lui Fitzgerald pentru împlinire şi vinovăţia faţă de propria lui iresponsabilitate.”, scria acelaşi Matthew J. Bruccoli.
F. Scott Key Fitzgerald (1896-1940) s-a născut în St. Paul, Minnesota. A publicat primul roman, This Side of Paradise (Dincoace de paradis; Polirom, 2005) în 1920, an în care s-a căsătorit cu Zelda Sayre, ea însăşi scriitoare. S-a bucurat de la bun început de o imensă popularitate, dar şi de recunoaştere critică, fiind considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai „generaţiei pierdute”. Capodopera sa, The Great Gatsby (Marele Gatsby; Polirom, 2002, 2007), a apărut în anul 1925. Următorul mare roman, Tender Is the Night (Blindeţea nopţii; Polirom, 2001, 2009), a fost publicat în 1934. În 1999, suplimentul literar al ziarului The Washington Post a declarat Marele Gatsby drept al doilea mare roman în limba engleză al secolului XX, după Ulise de James Joyce. Fitzgerald a mai scris The Beautiful and Damned (Cei frumoşi şi blestemaţi, 1922; Polirom, 2008) şi The Love of the Last Tycoon (Dragostea ultimului magnat, publicat postum în 1941). Este autorul mai multor volume de povestiri, printre care Tales of the Jazz Age (Povestiri din epoca jazzului, 1922), All the Sad Young Men (Toti aceşti tineri trişti, 1926), Babylon Revisited and Other Stories (publicat în 1960 şi tradus în colecţia „Biblioteca Polirom” cu titlul Un diamant cât Hotelul Ritz şi alte povestiri, 2006). LaEditura Polirom a mai apărut volumul de povestiri Strania poveste a lui Banjamin Button şi alte întâmplări din epoca jazzului (2009), a cărui ecranizare a fost distinsă cu trei premii Oscar, trei premii BAFTA şi a obţinut cinci nominalizări la Globul de Aur.
